Arta primilor Homo sapiens. Grota din Altamira.

Inceputurile artei se situeaza in perioada in care a aparut tipul uman actual-Homo sapiens-adica undeva in Paleoliticul Superior adica acum 30-sau 40.000 de ani, in functie de regiuni.

Evolutia omului si a civilizatiei n-a fost uniforma in toate punctele globului. Sculptura a precedat pictura. Primele lucrari de arta, au fost reprezentari de animale sau de oameni facute in argila, piatra, os, corn sau fildes.

Seria de peste o suta de statuete feminine descoperite in statiuni arheologice diferite,din Siberia pana in sudul Frantei, sunt cele mai cunoscute. Ele sunt numite „Venere” („Venus din Willendorf, din Lespugue, din Savignano etc…”), pentru ca sunt nuduri de femei cu formele anatomice exagerat de planturoase si fara ca extremitatile-capul, picioarele, mainile-sa fie cat de cat reprezentate.

Aceste statuete, se pare, ca aveau un sens magic si nu estetic: exprimau ideea de maternitate si tineau de cultul fecunditatii (procreatia, conditia sine qua non pentru supravietuirea speciei).

Gandirea aceasta magica a omului preistoric domina si reprezentarile de animale modelate in argila, sculptate in os, sau pictate pe peretii pesterilor. Adica, a reprezenta un animal insemna a-l aduce, a-l supune puterii vanatorului. A desena o scena de vanatoare insemna a asigura, prin intermediul magiei homeopatice, reusita vanatorului.

Uciderea imaginii unui animal lucrat in argila, adica distrugerea ei (totala sau partiala) prin lovituri, sau infigerea de sageti in desenul reprezentand un animal, este si astazi practicata, ca acum 20-30.000 de ani, de hotentoti si de bosimani, populatii dominate si conduse de aceeasi gandire magica.

Simtul estetic exista totusi si se manifesta in incercarea de a reprezenta cat mai exact obiectele reale, modelele naturale.

Mai sunt alte doua aspecte care releva acest simt estetic: unul-omul isi alege un anumit unghi vizual din care priveste obiectul, omul sau animalul-redat din profil, pentru ca din profil poate reda mai bine si obiectul in intregul lui; doi: faptul ca el selecteaza elementele, neglijandu-le pe cele considerate neesentiale. Grija pentru frumusetea coloritului este un alt aspect ce tine de estetica.

Exemplul cel mai concludent, din acest punct de vedere, il ofera pestera de la Altamira, de langa Santander (Spania).

Grota din Altamira

In incaperea de mici dimensiuni a grotei (suprafata plafonului pictat este de 18 m pe 8-9 m) sunt pictate 25 de animale, in majoritate bizoni, dar si mistreti, cai, ciute etc…de dimensiuni intre 1,40 m si 2,20 m.

Foarte rare sunt imaginile de animale in miscare, ca si cum pe cel care a pictat l-ar fi interesat mai mult forma, volumul si pozitia cea mai fireasca a animalului. Totodata, el a dat maximum de precizie si de expresivitate desenului, intr-o viziune realista-prin proportii juste ale membrelor, claritatea conturului, perspectiva exacta a coarnelor, suprapunerea planurilor etc…

A dovedit o conceptie spatiala, printr-o organizare a dimensiunilor si a pozitiei pe care o lua fiecare animal in raport cu figurile invecinate.

Pe urma, pentru ca sa dea un relief plastic mai adecvat figurilor, omul a folosit aici si relieful natural al stancii (care nu era perfect plan), sau razuind din stanca unde si cat era necesar pentru ca un cap sau o coapsa a animalului sa coincida cu portiunea iesita mai in relief a stancii.

Apoi a incizat contururile, le-a subliniat cu o linie de grafit; dupa care, a aplicat culorile (de rosu, galben, brun si negru) cu respectivele tonuri si nuante, stiind sa dea in felul acesta o impresie complexa, organica si armonioasa de policromie; stiind sa realizeze uimitor (acum 15.000 de ani) expresivitatea obiectului-a unui bizon in atac, a unuia mugind, a altuia ghemuit-folosind toate posibilitatile coloristice (Culorile sunt o enigma, fiind facute, probabil, din substante minerale si vegetale, amestecate cu sucuri de plante sau cu sange de animale).

Arta ca reprezentare a realitatii

Toate acestea arata ca, de la inceputurile ei, arta cauta sa dea reproduceri asemanatoare modelelor reale; dar ca aceasta asemanare poate fi conceputa in diferite feluri.

Cu alte cuvinte: ca de la originile ei arta n-a fost si nu va fi o simpla refelctare a realitatii, ci o reflectare a atitudinii omului fata de realitate. Ca arta este o expresie a viziunii artistului care, pe langa ca se preocupa de a da o reprezentare asemanatoare cu realitatea, mai introduce si concepte de interpretare-cu alte cuvinte, o logica artistica. De asemenea si o preocupare pentru o realizare frumoasa, pentru ca imaginile create de el sa aiba nu numai o finalitate magica, practica, ci sa produca o placere estetica.

Aceste calitati, gasite in grota din Altamira, vor fi din ce in ce mai accentuate in perioadele urmatoare.