Zei si faraoni in Egiptul Antic

Zei si faraoni

Conducatorii egipteni se foloseau de legaturile lor cu zeii pentru a-si legitima domniile. Ei cereau sa se construiasca altare si temple dedicate propiilor imagini.

Marele Sfinx, o sculptura a zeului soare in forma unui leu cu cap de om, infatiseaza chipul faraonului. Functionarii guvernamentali sunt prosternati la pamant in fata faraonului, ca si cum ar fi zeu. Chiar si faraonul apare uneori venerandu-si propia imagine zeificata. El poarta adesea discul soarelui sau coarnele curbate ale lui Amon, conducatorul zeilor, ca un semn al statutului sau divin.

ZEI SI FARAONI IN EGIPT

Desi considerat zeu in Regatul Vechi, ulterior faraonul a fost privit ca un recipient pamantesc cu puteri divine, fie ca fiu al soarelui. Moartea il transforma in zeu, acesta alaturandu-se lui Ra si Osiris, care puteau sa tranforme sufletele oamenilor simpli in spirite puternice numite akhu.

Imhotep

Doar cativa oameni obisnuiti au devenit zei. Cel mai cunoscut a fost Imhotep, mare preot si arhitect al piramidei in trepte a faraonului Djoser (cca 2687-2668 i.Hr). Ulterior, Imhotep a fost cunoscut ca mare intelept si medic, devenind un sfant al scribilor. Considerat fiu al zeului Ptah, a fost zeificat in timpul Perioadei Tarzii (724-33 i Chr). Grecii l-au identificat cu Asclepios.

Viata dupa moarte a faraonului

La moartea sa, faraonul se reunea cu Osiris, continundu-si existenta ca suveran in lumea de dincolo. Sculpturile il infatiseaza adesea pe faraon in aceasta postura, adesea mumificat, purtand coroana lui Osiris si tinand fie ankh-ul, simbolul vietii, fie carja regala si imblaciul pe piept.

Amon -Ra

Amon face parte din zeii principali egipteni, cei care personificau fortele primordiale. Numele lui inseamna ”ascuns” si era nevazut, fiind probabil un zeu al vantului la inceputul mitologiei egiptene. Nici ceilalti zei nu-i puteau percepe adevarata forma.

Amon este mentionat doar de cateva ori in Regatul Vechi. De-a lungul istoriei, a devenit tot mai important la Teba, pana in Regatul Nou, cand a ajuns regele zeilor si zeu principal al Egiptului. La Teba, era combinat cu zeul soare Ra, des intalnit in mitologia egipteana. Astfel , Ra (Soarele) a devenit manifestarea vizibila a zeului ascuns (Amon).

De obicei, era reprezentat ca un barbat cu o coroana inalta, acoperita cu pene, iar uneori infatisat ca un berbec cu coarne rasucite, ori ca un leu cu cap de berbec. Cu penisul in erectie, era Amon Kamutef (”taurul mamei sale”), punand in evidenta aspectul sau de zeu care s-a nascut pe sine, asigurand fertilitatea.

Saracii ii invocau ajutorul, datorita puterii lui.

Amon si creatia

Multe mituri explica rolul lui Amon in crearea lumii. In unul, Amon este unul din cei opt zei aflati in apele primordiale. Acestia au murit dupa ce au creat universul, dar au continuat sa influenteze mersul soarelui si revarsarile Nilului. In alt mit, Amon se aduce la viata singur, gandindu-se pe sine, iar apoi facand oul din care iese. El este si gasca divina care a ouat oul cosmic. Spre deosebire de zeii din toate celelate mituri egiptene ale creatiei, Amon a ramas in afara creatiei sale.

Calatoria zilelor si a noptilor

In fiecare dimineata, Ra incepea o calatorie de 12 ore pe cer, in barca zilei. La apus, el cobora catre vest. De aici, timp de alte 12 ore, el calatorea pe apele primejdioase ale lumii infernale, in barca noptii. Monstruosul sarpe Apopis si alte forte ale haosului incercau sa-i curme drumul. Ajutat de alti zei, el scapa de dusmani si se moarte, rasarind iar dimineata.

Amon o zamisleste pe regina

Dorind sa sublinieze legitimitatea prezentei sale la tron, regina Hatshepsut a sustinut ca a fost conceputa de Amon. Intr-o zi acesta le-a spus zeilor ca va avea o fata care va conduce Egiptul. Mama acestei fete avea sa fie cea mai frumoasa femeie din lume: Ahmosis, sotia lui Tutmes I. Apoi Thot a anuntat numele copilei: Hatshepsut.

In acea noapte, la Ahmosis a venit un barbat pe care ea l-a crezut sotul ei. In palatul plin de mireasma lui Amon, el a lasat-o grea pe Ahmosis. Khnum si zeita Heket i-au dat copilului viata, putere, sanatate, demnitate si frumusete fara seaman. In prezenta zeilor Hatshepsut a fost imbratisata de divinul ei tata, in semn de recunoastere.

Templul din Luxor

Ca si piramidele, templele sunt o reprezentare a movilei primordiale de pamant. Un templu precum cel de la Luxor cuprindea sali si coridoare sustinute de coloane imense, de forma plantelor care cresteau in mlastini la inceputul creatiei.                                              

Podeaua se inalta de la intrare catre sanctuarul interior, unde era tinuta statuia zeului, astfel ca, simbolic, zeul se afla in varful movilei de pamant. La templul din Luxor-construit de faraonii din Dinastiile XVIII si XIX-erau venerati Amon-Ra si familia sa. In fiecare an, o procesiune festiva aducea la Luxor statuile zeilor din orasul invecinat Karnak. Faraonul lua parte la aceste ritualuri, care-i intareau pozitia de fiu al lui Amon-Ra si conducator de drept al Egiptului.

Aton

Considerat de obicei parte din coroana zeului, Aton era dicul soarelui, in mod oficial un aspect al lui Ra.

In Regatul Nou, Aton a devenit un zeu individual al soarelui. Faraonul Tutmes al IV-lea l-a venerat, iar nepotul sau Amenhotep al IV-lea, a mers chiar mai departe. El si-a schimbat numele in Akhenaton,”cel folositor lui Aton”,venerand doar discul solar. A inchis templele celorlalti zei, anihiland puternicul cler al lui Amon.

La inceputul domniei lui Akhenaton, Aton a luat forma zeului cu cap de soim Ra-Horakhety.

Ulterior, faraonul a inlocuit aceasta reprezentare cu a discului inconjurat de raze, indreptat spre pamant. Cultul lui Aton il inaltase la rangul de creator al universului. Insa doar faraonul il putea cunoaste pe Aton.

Spre deosebire de templele incarcate de mistere ale altor zei, templele lui Aton nu aveau acoperis, expunand ofrandele la soare. Cand acesta apunea, pamantul se cufunda intr-un intuneric inspaimantator, iar cei vii dormeau un somn de moarte pana dimineata.

Orasul Amarna

Cand Akhenaton s-a dedicat cultului lui Aton, el a respins venerara altor zei, in special a lui Amon. El a mutat capitala de langa templele lui Amon din Teba, stabilind-o pe o campie aflata intre Teba si Memfis.

Acolo a fondat un nou oras, Amarna,”orizontul lui Aton”, pe care i-a inchinat-o pe vecie zeului. De aceea domnia lui Akhenaton este numita perioada Amarna, dupa numele modern al sitului.         

Asumarea divinitatii

Amenhotep al III-lea fiul lui Tutmes al IV-lea, s-a autointitulat ”Aton cel orbitor’‘ si, sustinand ca este Aton, Ra si alti zei, s-a zeificat. Dupa moartea sa, fiul lui, Akhenaton, a combinat venerarea sa cu cea a lui Aton. Akhenaton si Nefertiti se considerau copii ai lui Aton.

La cativa ani dupa moartea lui Akhenaton, cand cultul lui Amon a fost restabilit, imaginile faraonului si ale zeului Aton au fost distruse (pentru egipteni distrugerea imaginii si a numelui cuiva echivala cu anihilarea sa, inclusiv in lumea de dincolo).

Hathor

Hathor are numeroase atributii, majoritatea datorita identificarii ei ca zeita a fertilitatii. Numele ei inseamna ”salasul lui Horus”, caci, ca zeita a cerului, era sotia sau mama acestuia. Era si sotia sau fiica lui Ra si, ca si alte zeite, manifestarea temutului Ochi al lui Ra.

Iubirea, muzica si veselia sunt patronate de Hathor. Zeita are in grija tot ce tine de sexualitatea feminina, inclusiv nasterea, iar sub forma de cele Sapte Hathor, asemanatoare cu o ursitoare, prezicea soarta nou-nascutilor. Ca stapana a apusului, Hathor primea sufletele care mergeau in infern. Era infatisata ca o femeie cu coarne intre care purta discul soarelui sau ca o vaca.

Hathor

Distrugerea omenirii

Cand Ra a imbatranit, a aflat ca omenirea uneltea impotriva lui. El i-a chemat la o intalnire secreta pe zei, dar oamenii au aflat si au fugit in desert. Ra si-a trimis Ochiul distrugator, intruchipat de Hathor, dupa ei.

Hathor i-a macelarit pe oameni, devenind zeita leoaica Sekhmet. Ca sa nu ucida toata omenirea, Ra a revarsat o cantitate imensa de bere, colorata in rosu, peste campii. Crezand ca este sange, Hathor a baut atat de mult, incat n-a mai putut vana. Dupa ce zeita a fost imblanzita si omenirea salvata, Ra s-a intors din nou in cer pe spinarea lui Nut.

Mama faraonului

Faraonul, reprezentare pamanteasca a lui Horus, era numit ”fiul lui Hathor”. Picturile o arata pe zeita-ca vaca-alaptandu-l pe faraonul copil. De asemenea, il protejeaza pe faraonul adult pasind inainte si tinandu-si barbia deasupra lui. Fiind considerata sotia lui Horus, era si sotia faraonului. Cand Amenhotep al III-lea s-a identificat cu Ra, sotia lui a preluat rolul lui Hathor.

Doamna betiilor

Desi textele egiptene antice avertizeaza impotriva primejdiilor betiei, alcoolul avea un loc important in ritualuri. Zeita Hathor era numita ”doamna betiilor, a veseliei si a muzicii”,care creau exuberanta, uneori excesiva, in timpul sarbatorilor religioase. In unele morminte apar scene de banchete la care oaspetii vomita de beti ce sunt. Regele dansa pentru Hathor, oferindu-i vase de vin preparate special pentru ea.

Anubis

Anubis cel cu cap de sacal era la inceput zeul egiptean al funeraliilor, care supraveghea inmormantarea faraonului si-i judeca pe morti. Cand cultul lui Osiris a devenit important, pe la 2400 i.Hr., Anubis a fost inclus in mitul lui. Egiptenii ii considerau pe multi zei parintii lui Anubis: zeitele Bastet si Nephthis si zeii Ra, Seth si Osiris.

Ca patron al imbalsamarilor, Anubis indeplinea acest rol atat pentru regi, cat si pentru oameni simpli. El conducea sufletul catre Sala celor Doua Adevaruri a lui Osiris, unde punea inima mortului pe o balanta, cantarind-o in cumpana cu maat (adevarul). Dupa judecata lui Osiris, Anubis ii ducea pe cei drepti la acesta, pentru a intra in viata de dupa moarte. Cei nedemni erau dusi care monstruosul Mancator al Mortilor.                                                    

Rolul lui Anubis in mumificare

Textele piramidelor, aparute cand mumificarea era in primele stadii de dezvoltare, spun ca Anubis spala intestinele faraonului mort. In mitul lui Osiris, Anubis a imbalsamat cadavrul zeului mort, act vital pentru invierea lui. In ritualurile de mumificare, un preot purta masca lui Anubis, jucand rolul zeului. Ceremonia era foarte importanta, caci trupul trebuia perfect conservat pentru a putea fi reinviat.

Cartea Mortilor

Celebra scriere funerara egipteana, Cartea Mortilor s-a dezvoltat din vechile Texte ale piramidelor si Texte ale sarcofagelor. Scrisa pe papirus, pe in sau pe peretii mormintelor, contine vraji despre care egiptenii antici credeau ca le permiteau mortilor sa treaca in siguranta prin lumea de dincolo si ”sa iasa la lumina” printre cei vii(de aici si numele de ”Cartea iesirii la lumina”).                                      

Calatorie in lumea de dincolo

Textele funerare, cum este Cartea Mortilor, inarmau sufletul cu vrajile de care avea nevoie in mohorata lume a lui Osiris. Pe drumul prin infern, mortul intalnea mai multe porti sau pesteri. Numai daca numea corect paznicii-precum ”Ponegritorul” sau ”Cea care taie de mai multe ori”-sufletul putea trece pe acolo.

Mortul trebuia sa lupte cu crocodilii, cu serpii si cu monstrul-sarpe Apophis. Zeul soare Ra trecea si el prin primejdiile lumii infernale, avand in barca sa milioane de suflete. Chiar inaintea zorilor, el ajungea cu ele la Campia Trestiilor, un paradis de canale, lacuri si campuri din care soarele rasarea in fiecare dimineata si unde cei morti sperau sa-si afle salas. Dar, ca si Ra, ei erau nevoiti sa se intoarca in infern in fiecare noapte, pentru a relua ciclul.

Thot

Zeul cu cap de ibis numit Thot era un zeu al lunii, la inceputurile istorie Egiptului. Raspunzator de fazele lunii si de ciclul anotimpurilor, a devenit patronul profesiilor legate de incatare si de tinerea registrelor. Era si un judecator divin si avocatul lui Horus si al lui Osiris.

Thot e numit adesea fiul lui Ra. Insa unele texte spun ca s-a nascut din capul lui Seth, care fusese pacalit sa inghita din sperma lui Horus. In anumite versiuni ale teogoniei de la Hermopolis, Thot era primul zeu care a iesit din pamantul primordial.

Thot era cel care reda corpului integritatea in lumea de dincolo si, totodata, era considerat de egipteni inventatorul limbajului si al scrierii.

Scribii in Egipt

Savantii estimeaza ca 1-5 % din populatia Egiptului antic stia sa scrie. Scribii erau temelia birocratiei egiptene, inregistrand totul, de la impozite pana la imnurile catre zei.

Unii scribi invatau in Casa Vietii, un fel de combinatie intre facultate si biblioteca, pe langa fiecare templu important. Ucenicii scribi invatau mai intai scrierea hieratica, sau cursiva, precum si matematica si geometrie complexa. Cu toate acestea, majoritatea nu invatau niciodata sa citeasca in mod fluent hieroglifele scrierii egiptene.

Khnum

Unul dintre cei mai vechi zei din panteonul egiptean, Khnum apare ca un berbec sau ca un om cu cap de berbec. Coarnele lui valurite se deosebesc de cele rasucite ale lui Amon, desi Khnum e infatisat uneori cu coarnele lui Amon in coroana sa.

Considerat zeu al creatiei, Khnum a facut o scara si barci pentru zei. El controla apele Nilului, despre care se credea ca izvorasc dintr-o pestera de langa Assuanul modern, de unde aduceau in fiecare an malul fertil peste campuri. Revarsarile Nilului erau atat de importante, incat egiptenii credeau ca Khnum a creat toate fiintele vii. El a devenit apoi un zeu creator al universului. Sotia lui era Heket-o zeita broasca despre care se spunea ca asista la nasteri. Khnum mai era numit si ba (suflet) al lui Ra.

ZEUL KHNUM

Conceptul de suflet 

Pentru egipteni o fiinta era alcatuita din mai multe elemente.

Inima (ib) era sediul gandirii. Shut era umbra. Pastrarea numelui unei persoane (ren) era necesara pentru supravietuirea sufletului, iar numele adevarate ale zeilor, care erau foarte puternice, erau tinute secret.

”Ba” corespunde cel mai bine ideii moderne de suflet.

”Ka” , numit adesea si „dublul”era un concept complex. Era caracterul si forta vitala a unei persoane si i se aduceau ofrande in viata de apoi.

Crearea din lut a oamenilor si a ka-ului lor

Khnum a modelat trupurile tuturor fiintelor, pamantesti si divine. In arta, este reprezentat stand aplecat peste o roata de olar si dand forma unui copil.

A facut omul ”innodand” sangele pe oase si facand parul sa creasca. Apoi a facut craniul, dandu-le functii tuturor organelor interne -de la inima la vezica. Creand copiii, zeul arata adesea cu primele trei degete, inclusiv cel mare-gest magic de protectie. Artistii il infatisau pe Khnum creand ka-ul regelui, care apare ca un dublu al tanarului faraon. In timpul conceperii reginei Hatshepsut (1502-1482 i.Hr.), Amon i-a aratat lui Khnum cum sa-i faca trupul si ka-ul. Khnum i-a dat lui Hatshepsut forma unui barbat, considerata mai potrivita pentru rolul ei de viitor faraon. Khnum a modelat si trupurile zeilor, desi carnea divina nu era facuta din lut, ci din aur.

Maat-ordinea universala

Maat intruchipeaza notiunea egipteana de adevar, ordine cosmica si dreptate.

E mai ales un principiu, personificat intr-o zeita. Oamenii o percepeau  in ciclurile Soarelui si Lunii, in revarsarile anuale ale Nilului, in guvernarea stabila si in armonia sociala.

Era fiica zeului soare Ra si mergea cu el in barca solara. Thot, scribul zeilor era sotul lui Maat. Numita si Maati(”doua adevaruri”), la inceput cantarea daca faraonul era demn sa se urce pe ”tronul lui Geb”,zeul pamantului. Conducatorii isi demonstrau legitimitatea prezentand-o pe Maat zeilor, care o consumau.

MAAT -ZEITA ORDINII UNIVERSALE

Maat a devenit un instrument de judecata atat al mortilor de rand, cat si a faraonului. Daca un suflet trecea de primejdiile de pe calea catre tribunalul lui Osiris, atunci intra in Sala celor Doua Adevaruri. Aici il astepta judecata finala.

Mortul se gasea in fata celor 42 de judecatori, carora li se citea o lista a pacatelor pe care decedatul le facuse sau nu fata de Maat. Apoi Anubis ii punea inima, sediul gandirii, intr-un taler al balantei. In celalalt se afla fie statuia in pozitia sezand a lui Maat, fie pana ei. Sufletul trebuia sa stie vrajile care sa impiedice inima sa depuna marturi impotriva sa. Daca balanta se inclina in favoarea mortului, Thot il proclama ”dreptvorbitor” si Osiris il primea in lumea de dincolo.

Principii abstracte printre fiinte

Maat nu era doar o zeita intruchipare a unui concept. Ca principiu de guvernare si ”plan” al universului creat, maat facea posibila existenta.

Ea era ceea ce faceau oamenii, de la faraon la taran. Oamenii indeplineau maat in fiecare zi, in fiecare actiune. Generozitatea era maat, dar si strangerea corecta a impozitelor. Totusi, desi bazata pe maat, lumea nu era perfecta.

Revolta oamenilor, care l-a facut pe Ra sa se retraga in cer, era una din cauzele existentei haosului sau a raului (isfet) in lume. Isfet este opusul lui maat. Pentru ca lumea sa functioneze, trebuia ca isfet si maat sa fie in armonie. Egiptenii credeau ca, chiar daca universul s-ar sfarsi, maat, inseparabila de creatorul divin, avea sa dainue in continuare.

Zei animale

Primele zeitati din valea Nilului erau reprezentate sub forma de animale.

Egiptenii venerau zei care aveau forma sau caracteristicile animalelor domestice aflate la temelia economiei lor, precum vite si capre. Si animalele periculoase si-au gasit loc in panteon, pe masura ce egiptenii le-au transformat in zei protectori. Astfel, cobrele si scorpionii au devenit protectorii faraonului si erau invocati ca sa-i vindece pe bolnavi.

Bestiarul era mai degraba simbolic decat literal. Animalele sacre venerate in temple erau, ca si statuile din sanctuare, manifestari ale divinitatii in lume.

Khepri-scarabeul 

Gandacul de balegar, numit scarabeu, ocupa un loc sacru in mitologia egipteana.

Obiceiul lui de a rostogoli o bila de balegar pe pamant duce cu gandul la miscarea soarelui pe cer. Femela depune oua in balegarul ingropat in pamant, din care apar micii scarabei. Pentru egipteni, care cauta mereu simbolismul in natura, aceasta sugera viata renascand din moarte, vesnica reinnoire si aparitia zilnica a soarelui din tenebrele noptii.

Numele zeului scarabeu khepri inseamna cel care ”devine”,”se dezvolta” ori ”se manifesta”.

Khepri era soarele care a aparut in prima zi de creatie, fiind astfel o forma a zeului Ra. Amuletele in forma de scarabeu contineau o vraja care oprea inima sa depuna marturie impotriva sufletului, la judecare mortului de catre Osiris. 

BASTET
BASTET                                 

Bastet -pisica in Egiptul Antic

Bastet a fost initial infatisata ca o leoaica alaptandu-l pe faraon. Dupa domesticirea pisicii, aceasta a devenit animalul ei, dar a ramas o zeita protectoare. Era si o zeita a fertilitatii, iar statuile de bronz o infatiseaza adesea inconjurata de pisoi. Oamenii o slaveau mai ales de Anul Nou, sperand ca ea le va oferi bunastare si protectie.

Nekhbet-zeita vultur

Nekhbet era patroana Egiptului de Sus. Nemele ei inseamna ”cea din Nekheb”, un orasel de langa veche capitala a Egiptului  de Sus, unde isi avea originea cultul ei. Impreuna cu zeita sarpe Wadjet (”cea verde”) din Egiptul de Jos, era una din zeitatile protectoare importante ale faraonilor.

Cele doua zeite apar pe coroana regala, iar Nekhbet tine in gheare hieroglifa eternitatii, umbrindu-l pe faraon cu aripile ei. Sotiile regale purtau acoperaminte  de cap aurite, de forma unui vultur, zeita acoperind cu aripile partile laterale ale capului si veghind pe fruntea reginei. Uneori, Nekhbet era un sarpe, purtand coroana alba a Egiptului se Sus.

ZEITA NEKHBET

Apis-taurul negru sacru

Peste 33oo de ani, din timpul primei dinastii si pana in perioada romana,  egiptenii eu venerat taurul Apis. Incarnare a fertilitatii, animalul era manifestarea lui Ptah. Doar un singur taur Apis era venerat la un moment dat, iar vaca de care fusese fatat era onorata ca inchinata lui Isis.

Un vitel putea fi recunoscut ca viitor taur Apis dupa anumite semne pe trup. Forma unui vultur aparea pe spatele lui, iar un triunghi se vedea pe frunte. Coada avea mai mult par si pe limba lui era imaginea unui scarabeu. Cand taurul murea, era identificat cu Osiris. Preotii mumificau trupul si ii faceau funeralii complexe. Taurul Apis era pictat carand sarcofagul defunctului prin infern.

Vedem asadar cum in Egiptul antic faraonii se identifica cu zeii si sunt venerati ca atare. Spiritualitatea este foarte complexa si se bazeaza pe observarea naturii, iar ordinea universala -maat- are un echilibru extrem de fragil. Fiecare element este important si este tratat ca atare, nimic nu este lasat la voia intamplarii si totusi intamplarea (norocul) are importanta sa in viata tuturor, mai ales a faraonului. Parasim aici lumea mitologica, foarte complexa, a egiptenilor si vom intra, in articolele viitoare, in cea a grecilor.

Bogdan

Per aspera ad astra