Civilizatia Indus un mister nedescifrat

Inainte cu cel putin 5.000 de ani s-a nascut in Valea Indusului din subcontinentul Indian una din civilizatiile cele mai spectaculoase ale Antichitatii. O civilizatie unitara ca stil, care se intindea pe o suprafata de peste o jumatate de milion de kilometri patrati, in mare parte pe teritoriul Punjabului de azi.

Orasele iesite la lumina 

Sapaturile arheologice efectuate in secolul nostru au scos la iveala doua mari orase, Mohenjo-Daro si Harappa, fiecare cu o circumferinta de circa 5 kilometri, orase care in jurul anului 2500 i.Hr. atinsesera un uimitor nivel de civilizatie.

Erau proiectate cu o deosebita rigoare urbanistica, cu grupuri rectangulare de cladiri, cu strazi principale largi, din care porneau strazi laterale drepte, uneori in scari. Strazile erau bine intretinute, pavate cu lespezi de piatra, in mijloc cu canale de scurgere acoperite si cu case impunatoare zidite din caramida bine arsa. Casele aveau chiar doua etaje! Aveau puturi interioare, sistem de canalizare si chiar camere de baie.

Fortareata din Mohenjo -Daro, cu parapete inalte de 12-15 m din lut batut si invelit cu caramizi arse, avea in incinta ei un mare bazin ritual si portice cu impunatoare coloane. Fortareata era resedinta regelui, care era si sacerdotul suprem. Tot aici se aflau si centrul comercial, cel artizanal, atelierele si depozitele de grane. Este o asemanare evidenta intre aceste orase si noile centre sumeriene, ceea ce nu poate decat sa duca la concluzia ca existau legaturi comerciale intense, pe mare si pe uscat cu Mesopotamia. Fara aceste intense contacte-cu Persia, cu Arabia, cu Asia Centrala si in special cu zona mesopotamiana-nu s-ar putea explica evolutia atat de rapida a civilizatiei Indus ( aceasta e doar una din explicatii).

 O scriere enigmatica

Scrierea pe care o folosea aceasta civilizatie nu seamana cu nici o alta scriere din lumea antica. Aceasta scriere hieroglifica (s-au gasit peste 270 de semne diferite, dar ramase nedescifrate), care folosea probabil ca material pe care se scria si frunzele de palmier, dar niciodata placi de argila arsa (ca in Mesopotamia), s-a pastrat pe cateva mii de sigilii descoperite pana acum. Sigiliile, al caror rost precis nu a fost inca lamurit, au de obicei forma patrata si poarta inscriptii hieroglifice si figuri de animale, in special boul asiatic cu coarnele lungi. Probabil ca acest animal era venerat, caci cultul taurului se va mentine si in hinduismul de mai tarziu. Urme ale influentei culturii Indus persista in cultura indiana propiu-zisa in cultul zeitei -mame, in venerarea vacii si in cultul zeului Shiva (cultul taurului este de altfel comun cretanilor, egiptenilor, sumerienilor, olmecilor si indienilor!).

 Cine au fost creatorii?

Nu se stie nimic exact despre creatorii acestei uimitoare si misterioase civilizatii. Probabil ca ei au fost acei autohtoni dravidieni, oameni mici de statura, cu piele de culoare inchisa, ai caror urmasi numara azi in India peste o suta de milioane de suflete. In orice caz, civilizatia Indus s-a mentinut mai bine de o mie de ani. Dupa o indelungata si atat de prospera existenta, a urmat declinul, datorita unor cauze pe care nu le cunoastem. Iar dupa aceasta perioada de declin a urmat prabusirea definitiva, incheiata in jurul anului 1500 i.Hr.. Prabusirea s-a datorat invaziei unor populatii ariene venite din nord-vest, din directia platoului iranian. Aceste triburi se mandreau, in scrierile lor, cu titlul de ”distrugatori de orase”.

Un titlu de sinistra glorie pentru distrugatorii unei stravechi civilizatii-civilizatia Indus.