Eschimosii, mancatorii de carne cruda

Eschimosii, mancatorii de carne cruda

Eschimosii sunt un popor autohton din regiunile arctice ale Siberiei, Alaskai, Teritoriile de Nord-Vest (Nunavut, Yukon, Quebec si Labrador) si Groenlanda. Locuitorii acestor tinuturi de numesc kalaallit in Groenlanda, inupiati si yupiki in Alaska si yupiki in Rusia.

eschimosii

Teritoriile populate de eschimosi se intind pe circa 7.000.000 de kilometri patrati, intre Siberia de Est, la vest, si Groenlanda, la est, intre 21 de grade longitudine vestica si 172 de grade longitudine estica, iar in latitudine intre 56 de grade si 73 de grade latitudine nordica.

Altfel spus, eschimosii sunt repartizati, foarte rarefiat, in Groenlanda, in nordul Canadei, in Alaska si in Kamceatka. Asezarile populate de eschimosi sunt foarte mici si rare, sunt pozitionate de-a lungul tarmurilor, desfasurarea lor in aceste regiuni facandu-se pe 15.000 de kilometri lungime. Aceste teritorii sunt populate de circa 150.000 de eschimosi, marime care determina o densitate de aproximativ 2 locuitori pe kilometru patrat. In ultimii ani, in Canada s-au inregistrat 50.485 de inuiti, aceasta populatie crescand cu circa 26% , adica de 3,5 ori mai mult decat rata de 8% inregistrata de nonrezidenti.

Cel mai nordic ”oras” de pe Pamant

Asezarea Qaanaaq/Thule din Groenlanda, situata mai la nord decat Pond Inlet din Canada, beneficiaza de un climat mai bland. Aceasta anomalie climatica face din Thule o ”terma” a tarmului groenlandez, adica un fel de oaza polara, populata de circa 800 de eschimosi, unde se afla o baza militara, un aeroport si o statiune meteorologica. Mai mult decat atat, apa marii din jur, neacoperita cu gheata face posibil transportul naval. In timpul iernii, la Thule, temperatura aerului depaseste O grade Celsius, fiind astfel centrul unei depresiuni barice semipermanente datorata ”fohnului” local. De asemenea Thule este cel mai anglofon oras din Groenlanda, cu 626 de locuitori (2010), fiind supranumit ”orasul palindromic”

qaanaaq
QAANAAQ/THULE

Eschimosii, scurt istoric

Termenul de ”eschimos” are un sens peiorativ, intrucat, in traducere directa, inseamna ”mancator de carne cruda”, fapt care mai este o realitate, cel putin la nivelul triburilor izolate. Ca urmare termenul a fost inlocuit cu cel de ”inuit” din care au derivat, in functia de pozitia geografica a locuitorilor si de limba vorbita, denumirile, foarte diferite, ale grupurilor de populatie.

Primii locuitori ai insulelor arctice canadiene au apartinut culturii paleo-eschimose, de acum 4.000 de ani. In jurul anului 1000 d.Chr vikingii au ajuns in Groenlanda si in insula Ellesmere si au facut schimburi comerciale cu bastinasii.

In anul 2006 traiau pe Insula Ellesmere 146 de persoane, in doua asezari: Alert, cu 5 persoane, fiind totoadata cea mai nordica asezare de pe Terra si Grise Fiord, cu 141 de persoane. In acelasi timp, la Alert se afla si o baza militara, cu 74 de persoane. De asemenea, Eureka, fara locuitori permanenti, este o baza de cercetare si o statiune meteorologica.

In spatiul hiperboreal locuit de eschimosi se afla doua zone favorizate ”climatic”: tarmul vestic al Groenlandei si tarmul vestic al Alaskai, in cuprinsul carora se afla circa 80% din totalul populatiei de inuiti. Pe de alta parte, gruparea situata in cel mai nordic punct se afla, in deceniile din urma, in jurul fiordului Alexandra din Insula Ellesmere, unde traiau 11 indigeni.

 Desertul de gheata

O mare parte din teritoriile boreale sunt deserturi de gheata. In Groenlanda, de exemplu, gheata acoperea, in ultimele decenii, circa 95% din intinderea sa.

In aceste conditii, mediul este inospitalier, senzatie amplificata, de altfel, si de frecventa si de intensitatea vanturilor violente.

In nordul Groenlandei, climatul este arid, Soarele disparand aproape total pentru trei luni, temperatura medie fiind de -31 de grade Celsius, urcand pana la -15 grade Celsius, de-a lungul tarmului si la O grade Celsius, in sud (aici temperatura medie poate sa urce, in timpul verii, pana la 10 grade Celsius in iulie, in conditiile unei umiditati ridicate).

Pe acest fond climatic, vegetatia exista pana la 66 de grade latitudine nordica, fiind formata din arbusti pitici, cu radacini aproape de suprafata solului (strat foarte subtire, care se dezgheata in sezonul scurt specific tundrei). Ghetarii si tarmurile fragmentate de fiorduri impiedica aparitia unei retele de drumuri intre asezarile dispersate. De aceea, pentru transport se folosesc ambarcatiuni navale, elicopterul si avionul, iar in timpul iernii sania trasa de caini.

''MASINA''NORDULUI

La vanatoare, in iglu

Mitologia inuita are numeroase similitudini cu religiile polare. Practicile religioase se bazeaza pe samanismul axat pe principii animiste.

Populatia foarte dispersata isi procura resursele de hrana din mediul acvatic si cel glaciar. Este vorba de peste, cel mai frecvent fiind pastravul polar, apoi focile, care se vaneaza in cateva locuri si in anumite perioade ale anului.

Locuitorii consuma, in medie, 1000 de grame de carne de persoana, in fiecare zi, aceasta fiind indispensabila acumularii caloriilor necesare pentru a face fata frigului permanent.

Sursele pentru carne sunt focile si renii caribou. Bucataria inuita traditionala este formata din alimente crude, din peste si din vanat, si mai rar din carne fiarta de ren sau de urs polar. Se mai prepara si un fel de placinta din faina, aluatul fiind impregnat cu grasimea de foca.

Circa 80% din populatia de inuiti practica vanatoarea si pescuitul pentru obtinerea resurselor de hrana si pentru consumul alimentar direct, dar si pentru comercializarea unei parti din produsele stocate, precum pieile si grasimea.

O mica parte din populatie este ocupata in industria miniera (in extractia petrolului si a gazelor naturale). De asemenea, comertul cu blanuri furnizeaza venituri importante. Numerosi inuiti se ocupa cu prelucrarea pieilor si a blanurilor, din care se obtin produse pentru export.

In conditii normale, eschimosii/inuiti traiesc in case moderne, din piatra, sau intr-un cort. Cand pleaca la vanat sau la pescuit, departe de locul de domiciliu, utilizeaza corturile, in timpul verii, si igluurile, in timpul iernii, pentru a se proteja de frig.

Igluul este un fel de adapost facut din zapada si din gheata, de forma rotunda, pentru a carui construire sunt necesare 20 de minute. Interiorul adapostului este incalzit cu o lampa cu ulei de foca si, astfel, temperatura creste, fiind cu circa 50 de grade superioara celei de afara.

Cultura si turism

Eschimosii isi conserva identitatea culturala, incepand cu limba materna, obiceiurile, atitudinile si comportamentele, precum si arta, prin care se identifica ei ca popor. Muzica traditionala este simpla, constand intr-un cantec recitativ  si o melodie cu o ritmica destul de complexa, pentru dans, acompaniate de tobosari. Cantecele sunt intonate inaintea ceremoniilor pentru vanat, fiind legate de samanism ori de unele consideratii practice, precum cantecul de leagan.

Turismul este in continua extindere si are un loc tot mai important in economia teritoriilor locuite de acesti inuiti.

Ghizii locali lucreaza in administratia drumurilor turistice, orienteaza turistii pentru excursiile cu sanii trase de caini sau in expeditii pentru vanat. Pe de alta parte, circa 30% din populatia inuita obtine venituri din activitati comlementare, precum sculptura si gravura.

Eschimosii/inuiti raman o populatie treditionala, dar care adopta, din ce in ce mai mult, un stil de viata modern.

sursa :Terra Magazin 

Bogdan

Per aspera ad astra