Prima descoperire a Americii a fost facuta de catre vikingi

Prima descoperire a Americii a fost facuta de catre vikingi,dupa unele izvoare …

In jurul anului 1000 vikingii puteau efectua o traversare a Oceanului Atlantic . Cum? Fiind cei mai buni navigatori ai vremii lor,ei dispuneau de nave uimitor de perfectionate.

Vikingii,cei mai buni navigatori ai evului mediu timpuriu

Astfel corabia cu panze descoperita la Gokstad si datand din jurul anului 800, are o lungime de peste 28 de metri, largimea de 5,25 metri ,inaltimea de aproape 2 metri, dotata cu 16 perechi de vasle si putand transporta o incarcatura de 9 tone! Cu vantul in pupa, corabia parcurgea in 24 de ore 120 de mile marine, adica 223 de kilometri.                    

corabie vikinga
Corabie vikinga

Navigatorii vikingi, care stiau ca pamantul are forma sferica, puteau stabili latitudinea unde se afla, cunoscand bine cursul astrelor, dar nu numai atat. Inainte de anul 1000, islandezul Oddi Helgasson elaborase tabele in care dadea, pentru fiecare saptamana a anului, inaltimea meridionala a soarelui la amiaza, precum si indicatii asupra azimutului in zorii zilei. La aceeasi data navigatorii dispuneau si de cadrane directionale, de felul unui mic cadran solar portativ, descoperit recent. In fine, stiau stabilii pozitia soarelui chiar si cand acesta era acoperit de nori, folosindu-se de proprietatea de a polariza lumina a calcitei transparente si birefringente, numita „piatra solara” sau „spatul de Islanda”. Este principiul „busolei crepusculare”, folosita si azi de liniile aeriene militare pe rutele polare.

PIATRA DE ISLANDA
Piatra de Islanda

Cu toate aceste mijloace de navigatie, surprinzator de perfectionate pentru acel timp, au ajuns intr-adevar vikingii pe coastele Americii, in Vinland? Tinuturi de genul acesta pot fi multe (bogate in vita de vie), deci tara Vinland poate fi situata oriunde.

„Realitatea”din povestirile islandeze

In 1957, un librar american a achizitionat la Barcelona o harta a tarii Vinland. Unicersitatea din Yale a publicat-o in 10.000 de exemplare, iar in 1974, conducerea aceleasi universitati a anuntat oficial ca era un fals. Toata povestea „descoperirii”Americii de vatre vikingi a iesit dintr-un climat romantic, de pasiune pentru aventura si exotism tipic americane. Responsabile de acest entuziasm excesiv au fost povestile islandeze, Saga lui Erik cel Rosu , saga intitulata „Cartea islandezilor”, sau „Landnambok”. Aceste povestiri nu au, insa, un caracter stiintific. Sunt niste productii literare seducatoare, aduc multe amanunte valabile ca documentatie privind viata cotidiana, dar cam atat.

ERIC CEL ROSU

Raspunsul concret la intrebarea daca prima descoperire a Americii a fost facuta de vikingi il poate da cercetarea arheologica.

Arheologia confirma povestirile

Incepand din anul 1966, doua expeditii arheologice -prima condusa de englezul Thomas Lee, a doua de norvegiannul Helge Ingstad-s-au intors cu dovezi echivalente. In primul rand, amandoi au constatat ca locurile pe care le-au cercetat au fost reocupate de dorsetieni („civilizatia dorsetiana”este civilizatia preistorica a eschimosilor din Artica Orientala canadiana si din Groenlanda, ale carei inceputuri de plaseaza cu 600, poate chiar cu 800 de ani inainte de Christos si care a durat, in unele parti, pana in anul 1300 d.Chr). Expeditiile au facut cercetari in zone de coasta a caror lungime totalizeaza 150 de kilometri.

Dupa numeroase sondaje, urme vikinge s-au gasit in doua locuri, intinse, pe care le-au cercetat. Primul loc, explorat de Th.Lee, se afla in golful Ungava, situat in nordul peninsulei Labrador, care coincide, in cea mai mare parte, cu teritoriul actualei provincii Quebec (una din cele doua provincii confederate ale Canadei). Al doilea loc, explorat de Helge Ingstad, se afla cam la 1300 de kilometri mai la sud, in golful Meadows („Golful cu pasuni”) din nordul insulei Terra Nova, sau Newfoundland. Si primul, si al doilea loc se afla la o distanta de 1200-1400 de kilometri in linie aeriana de sudul Groenlandei, locul probabil de imbarcare al navigatorilor vikingi. Pe teritoriile explorate de cei doi arheologi au fost gasite aproximativ 20 de structuri de locuinte vikinge. In golful Ungava, Th. Lee a gasit resturile a 8 locuinte colective, avand lungimea intre 12 si 35 de metri, o structura de piatra lunga de 15 metri si lata de 5 metri (probabil o biserica), un drum cu lespezi de piatra, un baraj, 12 gramezi de pietre inalte de 4-5 metri (puncte de reper pentru navigatori), o secure si un fragment de arc. Datarea lor cu metoda C14 radioactiv, a indicat anul 1050 d.Chr, o data care coincide prin urmare cu primele expeditii spre Vinland ale lui Leif Erikson si Karlsefni.

In golful Meadows din Terra Nova, Ingstad a identificat 8 case mari, a caror lungime ajunge pana la 24 de metri, cu latimea de 5 metri, 5 adaposturi pentru corabii, doua vetre de foc, o nicovala, un opait de piatra, un ac si un inel de bronz, precum si cateva nituri de fier. Datarea lor este in jurul anului 1100 d.Chr. In plus, cateva incizii, interpretate drept rune.

Acesta este inventarul obiectelor si urmelor certe ale vikingilor gasite pe teritoriile Labradorului si Terra Novei.

Concluzia?

Concluzia? Se poate spune ca vikingii au ”descoperit”America. Problema este ca a decoperi inseamna nu doar a gasi ci si a popula si a intemeia asezari care sa aiba continuitate ceva vreme. In acest sens, cei dintai si adevaratii ‘‘descoperitori” ai Americii au fost populatiile asiatice care au venit aici prin actuala stramtoare Behring, inainte de ultima glaciatiune, in Paleolitic.

Vikingii nu au putut ramane aici decat foarte putini ani, probabil din cauza faptului ca tinuturile erau slab populate si nu puteau face comert. Cert este ca prima descoperire a Americii, dovedita scriptic si arheologic, cu aproape 500 de ani inaintea lui Columb, le apartine.

 

Bogdan

Per aspera ad astra