Zeus, mai marele zeilor si intruchiparea puterii la greci

Zeus-„cerul”

Era mai marele zeilor, regele regilor, intruchipare a puterii, conducerii si a legii la greci.

Nasterea lui Zeus

La nasterea lui Zeus, mama sa Rhea, temandu-se ca Cronos o sa-l inghita, ca si pe ceilalti copii, a fugit in Creta.

Acolo, intr-o pestera, ajutata de nimfe si pazita de razboinicii cureti, sau de spirite, l-a adus pe lume pe Zeus. In timp ce nimfele il hraneau pe Zeus, curetii faceau zgomot, lovindu-si scuturile cu lancile, ca tipetele copilului sa nu fie auzite de Cronos.

Dupa ce bebelusul a crescut in siguranta, Zeus i-a fost incredintat Geei, ca sa-l educe. Barbatii din Creta au dansat timp de secole dansuri martiale, pentru comemorarea nasterii marelui zeu.

rheea si Cronos jpg

Zeus ajunge la putere

Fiind in fruntea revoltei impotriva titanilor, Zeus a devenit conducatorul olimpienilor.

Cu toate acestea, el a impartit lumea in mod egal cu fratii sai, Poseidon si Hades.

Cei trei zei au tras la sorti, Poseidon primind marile, Hades infernul, iar Zeus , cerul. Si-au impartit astfel intreaga putere asupra pamantului. Ca rege al zeilor, Zeus domnea de pe muntele Olimp, de unde tinea sfat, dadea legi si mentinea ordinea printre astre.

Dupa ce l-a rasturnat pe tatal sau, Cronos, Zeus a devenit stapanul tuturor zeilor si al oamenilor. Domnia lui a fost bine organizata si dreapta, garantand juramintele facute si mentinand ordinea in polisuri, orasele-stat grecesti.

Ca rege al regilor, era protectorul regalitatii. Zeus era zeul cerului si al fulgerelor; cel mai important simbol al lui era fulgerul impreuna cu vulturul, aluzie la putere si dreptate.

zeus php

Zeus era venerat mai ales in sanctuarele de la Olympia si la Dodona, unde se afla un oracol stravechi. Desi zeu suprem, avea multe insusiri umane, mai ales slabiciunea pentru femei.

Spre mania Herei, sora, dar si a doua sotie a sa, a avut multe aventuri cu zeite, nimfe si muritoare.

Pentru a le cuceri, lua diferite infatisari sau le metamorfoza pe ele.

S-a transformat in taur, in ploaie, in vultur, in lebada si in multe altele.

Cu Hera, dar si cu alte femei, Zeus a avut multi copii, printre care Apollo si Artemis cu Letto, fiica unui tiran.

Fiica lui preferata, zeita Athena, s-a nascut din capul lui, dupa ce o inghitit-o pe Metis, mama ei gravida. Fara ajutorul fiului sau Herakles, pe care il avusese cu Alcmena, fiica unui rege din Micene, Zeus ar fi fost infrant de giganti.

Anumite detalii ale nasterii lui Zeus si felul cum a luat puterea trimit la zeii vedici, precum si la zeii hititi si babilonieni, in timp ce lupta pentru putere se regaseste la zeii din nordul Europei, mai ales la cei scandinavi. Totusi, insula Creta a fost multa vreme considerata locul de nastere al lui Zeus.

Cele doua urcioare ale destinului

Una dintre cele mai vii ilustrari ale puterii lui Zeus si a cunoasterii sortii sunt cele doua urcioare aflate langa tronul lui.

In ele se afla soarta oamenilor: unul continea norocul, iar celalalt, necazurile.

El facea un amestec din continutul celor doua urcioare, atunci cand hotara soarta unui om. Mitul celor doua urcioare ale lui Zeus este cu atat mai graitor, cu cat apare intr-unul dintre ultimele canturi ale Iliadei lui Homer, ca o poveste spusa de marele razboinic Ahile, lui Priam, regele Troiei.

Priam, candva un rege binecuvantat, si-a pierdut toti fiii in timpul razboiului troian. El s-a dus la cortul lui Ahile, rugandu-l sa-i dea trupul fiului sau, Hector, pentru a-i face funeraliile cuvenite.

Norocul amestecat al oamenilor este exemplificat si prin faptul ca Ahile, dupa ce si-a pierdut prietenul cel mai bun, avea sa-si piarda si viata.

Statuia lui Zeus din Olimpia
Statuia lui Zeus din Olimpia

Jocurile Olimpice

In anul 776 i.Chr, primele intreceri de alergare au fost tinute in cinstea lui Zeus in orasul Olympia din Pelopones.

„Olimpiadele”, sau Jocurile Olimpice, au fost inspirate de un oracol, ca alternativa la razboi. Olympia, loc de cult al lui Zeus si al sotiei sale Hera, adapostea si jocurile feminine, numite Heraia.

La Heraia, femeile concurau pe aceleasi stadioane ca si barbatii. Olimpiadele au fost reinviate in secolul XIX, dar numai pentru atletii amatori. Profesionistii au inceput sa participe la aceste jocuri abia din 1970.

Sotiile lui Zeus

Desi a avut multe iubite, Zeus s-a insurat doar de doua ori. Pe prima lui sotie, titanida Metis, a fortat-o sa se marite cu el. Ea s-a deghizat ca sa scape, dar Zeus a prins-o pana la urma. A doua lui sotie a fost Hera. Zeita a fidelitatii conjugale, s-a opus infidelitatilor lui Zeus. Era celebra pentru gelozia ei.

Rapirea Europei

Intr-o zi, Zeus a vazut-o pe muritoarea Europa, culegand flori.

Plin de dorinta, zeul s-a transformat intr-un taur si s-a apropiat cu narcise in bot. Apoi a rapit-o si a dus-o in Creta, unde s-a culcat cu ea. Cei doi au avut trei copii: Sarpedon, regele Liciei; Rhadamantes, care dupa moarte a devenit judecator in lumea mortilor; Minos, ulterior regele Cretei.

Zeus ca lebada

O alta femeie dorita de Zeus a fost regina Leda a Spartei, sotia regelui Tindar.

Ca sa evite gelozia Herei (si a lui Tindar), Zeus s-a transformat intr-o lebada si astfel s-a unit cu Leda. Ei au avut doi copii, pe Elena si pe Pollux, nascuti din acelasi ou.Gemenii lor muritori, copiii lui Tindar, au fost Clitemnestra si Castor. Printesele au devenit reginele Spartei si Micenei, jucand un rol esential in razboiul troian. Castor si Pollux au devenit constelatia Gemenilor.

Io si Zeus

Zeus s-a indragostit de Io, o preoteasa a sotie sale, Hera, si s-a unit cu

Zeus si Hera
Zeus si Hera

ea. Ca Hera sa nu-l acuze de infidelitate, el a preschimbat-o pe Io intr-o junica si i-a oferit-o in dar Herei. Ea l-a pus pe Argus ,„cel cu o suta de ochi”s-o pazeasca, dar Hermes, trimis de Zeus, l-a ucis pe Argus, eliberand-o pe Io.

Hera a trimis un taun sa o chinuie, facand-o sa alerge innebunita. Marea Ionica si stramtoarea Bosfor („vadul vacii”) si-au luat numele de la ratacirile lui Io.

Parcurgand aceste legende despre zei, vedem asemanarea foarte mare dintre lumea oamenilor si lumea zeilor. Zeus pare a fi fiecare din noi, cu probleme familiale si dominat de dorinte.

Bogdan

Per aspera ad astra