Colonizarea teritoriilor nord-americane

De la Eric cel Rosu la Independenta

Primele dovezi ale sosirii europenilor in America de Nord dateaza din jurul anului 1000,cand vikingii au pus bazele unei comunitati in Newfoundland. Aceasta asezare a vikingilor a fost descoperita la inceputul anilor 1960, iar cercetarile din Newfoundland  au pornit de la doua poeme islandeze: Saga islandezilor si Saga lui Eric cel Rosu. Ambele poeme descriu experientele celor care au ajuns si au infiintat o asezare intr-un teritoriu pe care l-au numit Vinland.

Asezarea formata din opt locuinte tipice pentru vikingi, avea si fierarie si tamplarie, ba chiar si un loc pentru repararea corabiilor.

In ceea ce priveste acest prim contact al europenilor cu noul continent s-a emis ipoteza ca asezarea mentionata in cele doua poeme nu era una permanenta, ci una temporara, de iarna. Unul dintre argumentele care vin in sprijinul acestei ipoteze ar fi prezenta, in asezare, a unei specii de nuci care creste in sudul continentului nord-american, ceea ce ar mai indica ca vikingii calatoreau de-a lungul coastei intregului continent.

Columb si Amerigo Vespucci

Activitatea economica a europenilor in America de Nord a inceput odata cu expeditia condusa de Cristofor Columb, in anul 1492, caruia i se atribuie descoperirea acestui nou continent.

Pe 12 septembrie 1492, Columb ajunge pe o insula din arhipelagul Bahamas, pe care a numit-o San Salvador. Ulterior, genovezul va ajunge in Cuba (al carui nume l-a si sugerat) si, in final, in Hispaniola (astazi Republica Dominicana si Haiti). In timp el va mai intreprinde trei calatorii in Lumea Noua, pana in anul 1504.

Din nefericire, numele teritoriului nou descoperit nu va fi dat de numele sau, ci dupa cel al florentinului Amerigo Vespucci, care a pretins, in jurul anului 1500, ca ar fi descoperit America, inainte de expeditia lui Columb.

Reputatia sa de geograf, datorata expeditiilor spre America de Sud, a facut ca afirmatia sa para adevarata, iar geografii germani, din motive obscure i-au sustinut inselatoria, asociind numele lui Amerigo Vespucci continentului nou descoperit. Astfel Lumea Noua s-a numit America.

amerigo Vespucci descoperitorul

Marea colonizare sau colonizarea teritoriilor nord-americane

Odata deschis drumul, europenii vor trece la colonizarea noilor teritorii.

In anul 1508, spaniolii au inaintat pana in Puerto Rico si spre vest, pana in Cuba.

Se pare ca in anul 1513, guvernatorul coloniei Puerto Rico, Juan Ponce de Leon, pornind in cautarea izvorului tineretii vesnice, a ajuns intr-un teren mlastinos si plin de aligatori, pe care l-a numit Florida.

Mai apoi, in anul 1519, Hernando Cortes a debarcat in Mexic la Veracruz, unde va initia campania de cucerire a Imperiului Aztec.

Intre anii 1522 si 1528, loctiitorii lui Cortes au cucerit si ultimele teritorii ale indienilor din Peninsula Yucatan si Guatemala. Tot din aceste locuri, in anul 1531, din Panama, Francisco Pizzaro a pornit spre sud, pe coasta Pacificului si a ajuns in Peru.

De asemenea, tot exploratorii spanioli, mergand de-a lungul coastei Golfului Mexic, au intemeiat orasul Saint Augustine, din Florida, un centru misionar la Santa Fe (New Mexico) si, pentru scurt timp, o colonie in Carolina.

Concurenta anglo-franceza

Un alt explorator John Cabot, originar din Venetia, dar sustinut financiar de regele Angliei, Henric al VII-lea, a debarcat, in anul 1497, la Cape Bonavista, in Newfoundland, fiind primul care a luat contact cu aceasta zona, fapt recunoscut astazi, dupa indelungi dezbateri, atat de specialistii din Marea Britanie, cat si de cei din Canada.

Astfel el a fost primul european, dupa vikingi, care a atins un teritoriu din America de Nord. Deoarece Cabot a debarcat primul in aceste teritorii in numele Coroanei britanice, Anglia avea sa-si intemeieze, mai tarziu, pretentiile asupra intregului teritoriu al Americii de Nord desi, exploratorul venetian nu a inaintat in interior mai mult de ”o lungime de sageata”.john cabot

In anul 1524, Franta l-a trimis pe italianul Giovanni da Verazzano cu misiunea de a gasi un nou drum spre Asia.

Dupa ce a zarit uscatul, probabil in zona Cape Fear, Carolina de Nord, exploratorul a navigat de-a lungul coastei pana in Maine. Abia dupa zece ani francezii vor intemeia primele colonii in aceste teritorii.

Jacques Cartier, un alt explorator francez, intreprindea, in anul 1534, trei expeditii de explorare a Golfului Sfantul Laurentiu, aventurandu-se apoi de-a lungul raului cu acelasi nume, ajungand pana aproape de actualul Montreal.

Abia in 1606, sau 1608, dupa alte date, Samuel de Champlain incununa eforturile exploratorilor francezi, punand bazele unei asezari permanente, care va deveni orasul Quebec de astazi.

Spre anul 1615, continuand explorarea, el va ajunge, navigand intr-o canoe, la raul Ottawa si, apoi, pana in apropierea lacului Simcoe.

In aceste calatorii, exploratorul francez se va implica si in conflictul franco-irochez, razboi ce a durat pana la Tratatul de la Montreal, din anul 1701.

Colonie dupa colonie

Secolul al XVII-lea va fi unul framantat de razboaiele franco-indiene, dar si de cele franco-engleze, ultimelor punandu-li-se capat, temporar, prin Tratatul de la Utrecht, din anul 1713, prin care o parte a posesiunilor franceze, precum Newfoundland, Golful Hudson si Acadia (Nova Scotia) vor fi cedate Angliei.

Razboiul de Sapte Ani (1756-1763) a adus noi teritorii Angliei, incat aceasta ajunsese sa detina intregul control asupra coastei de est a Americii de Nord.

Dupa expeditia lui Cabot, la aproape un secol distanta, in anul 1584, Sir Walter Raleigh a trimis o expeditie pentru a explora posibilitatile intemeierii unei colonii in America, pe coastele de azi ale SUA.

Abia dupa trei ani, pe teritoriul actual al Carolinei de Nord, au ajuns 117 colonisti care vor intemeia o prima asezare ce nu va rezista insa mai mult de trei ani.

In anul 1636, un alt britanic, Roger Williams, a cumparat pamant de la indienii Narragansett si a pus bazele coloniei Rhode Island. In anii ce au urmat, au mai fost infiintate coloniile Connecticut, New Hampshire si Maine.colonizarea americana

Restauratia lui Carol al II-lea a readus, in prim plan, problema colonizarii. Astfel, intr-un interval de 12 ani, englezii au cucerit Noua Olanda, New Amsterdam devenind New York, si au colonizat Carolina, New Jersey, Pennsylvania si Delaware.

Ultimele patru colonii erau particulare si au fost acordate de rege unor „propietari partizani ai sai ,care isi dovedisera loialitatea in timpul Razboiului Civil din Anglia”.

Colonizarea teritoriilor nord-americane ,o afacere in stil „american”

Cele 13 colonii englezesti, care peste ani isi vor dobandi independenta, au fost infiintate fie din motive religioase, fie politice si, nu in ultimul rand, economice.

Ceea ce trebuie subliniat este ca indiferent daca aceste colonii au fost regale sau particulare, acestea au avut o organizare propie, diferita, ca si motivele intemeierii lor.

In secolele ce au urmat, SUA s-a extins fie spre vest, in teritoriile indienilor, fie au cumparat teritorii de la Franta (Louisiana), de la Spania (Florida) sau de la Imperiul Tarist (Alaska).

Istoria Americii de Nord este strans legata de cea a Europei, dupa descoperirea facuta de Columb, atat din punct de vedere economic si cultural, cat si datorita faptului ca a insemnat pentru multi oameni de pe batranul continent, locul de refugiu, taramul „tuturor posibilitatilor”.

 

sursa bibliografica: Terra Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra