Cum traiau vechii egipteni?

Cum traiau vechii egipteni? Cum se imbracau si unde locuiau?

Cum traiau vechii egipteni? este o intrebare la care putem da un raspuns concret, datorita cercetarilor arheologice intense din aceasta zona. Textele literare si religioase egiptene, precum si Herodot care cunoscuse Egiptul secolului al V-lea ne-au comunicat un bogat material informativ privind viata cotidiana a egiptenilor.

Cum traiau vechii egipteni jpg

Locuintele

Clima calda a tarii si lipsa totala de ploi simplificau mult aceasta problema. Taranii, pastorii si pescarii locuiau in colibe facute din trestie sau in case simple din chirpici.

Celelalte case, toate, inclusiv palatul, erau construite din caramida uscata la soare, foarte rar folosindu-se si cateva barne de lemn.

Casele celor mai avuti aveau doua nivele si un subsol, drept magazie, cu o terasa la nivelul superior, loc de retragere in racoarea serii. Aerisirea se facea prin ferestrele practicate in acoperis. Casele celor mai bogati aveau si un parc, cu flori si arbori, eventual si un bazin, inconjurat cu un gard inalt de pamant batut. In curte erau camarile, bucataria, staulele, hambarele si locuintele sclavilor sau servitorilor.

locuintele egiptenilor
Un oras reconstituit

In casele sau colibele taranilor se aflau doar cateva rogojini in loc de scaune si paturi si cateva vase de lut. In casele bogatilor mobilierul, uneori lucrat chiar artistic, din lemn si alte materiale de pret, cu incrustatii, se reducea la paturi, mese, scaunele joase si cateva lazi pentru pastrarea veselei si a imbracamintei. In gospodaria taranului se aflau vitele si pasarile de curte; langa casa gradina de zarzavaturi. Nu lipsea pisica, considerata un animal sacru.

Alimentatia

Alimentul principal era painea si celelate preparate din faina. Preotii prescriau pregatirea painii fara sare, socotita element impur (prescriptia nu era respectata decat de preoti).

In timpul Regatului Nou egiptenii pregateau mai bine de 40 de sorturi de paine si alte preparate cu diferite ingrediente. Din cauza lipsei combustibilului, o buna parte din alimentatia egipteanului sarac o constituiau mancarurile crude, nefierte  sau fripte. Carnea de vita sau de oaie era un lux rezervat celor bogati. Preotii considerau ca pestele este un aliment impur, dar taranii consumau mult peste, proaspat, uscat sau sarat. Porcul era considerat animal necurat, dar, in afara de preoti, ceilalti aveau voie sa manance carne de porc o data pe luna. Preotii nu consumau deloc sare, nici ceapa sau usturoi si nu mancau niciodata peste sau carne de porc.

egiptenii fac paine

Mai mult consumata era carnea de rata sau de gasca.

In popor se consuma si carnea de hiena pusa la ingrasat si chiar cea de crocodil! Drept alimente serveau si radacina de lotus si o parte din tulpina de bambus. Din florile de lotus, uscate la soare si pisate, egiptenii faceau „un fel de paine pe care o coceau la foc”. La toate acestea se adauga laptele si produsele lactate. Ca bauturi, pe langa vinul se struguri, care era foarte scump, se bea bere de orz si vin de curmale. Pentru gatit se folosea uleiul de ricin care era mai ieftin. Uleiul de masline era un lux.

Imbracamintea

Imbracamintea egiptenilor era cat se poate de sumara: aproape tot timpul cu bustul gol, iar in jurul soldurilor si coapselor, o perizoma, un fel de fusta scurta. In timpul Regatului Nou se purta un fel de camasa scurta. Femeile purtau camasi de in lungi pana la glezne, foarte aderente pe corp, prinse cu bretele pe umarul stang, de culoare alba.

Vesmintele colorate  erau considerate, inca din timpurile cele mai vechi, vesminte sacre, rezervate zeilor, adica statuilor lor, care erau invesmantate.

Din epoca Regatului Nou femeile mai purtau peste aceasta camasa o rochie innodata sub sani. A purta vesminte foarte aderente pe corp, sau camasi prea transparente, sau a lasa un san descoperit, nu era socotit o indecenta.

Slujnicele, cu bustul gol, purtau doar o fusta, iar incepand din secolul al XVI-lea i.Chr.dansatoarele apareau complet goale.

Incaltamintea putea fi confectionata dintr-o impletitura vegetala sau din piele. Preotii incaltau sandale de papirus. Majoritatea populatiei umbla desculta.

egiptenii .cum se imbracau

La inceputul Regatului Mijlociu au aparut vesmintele specifice functiilor si profesiunilor: vizirul purta o camasa lunga pana la glezne fixata la subsuori, preotii o perizoma (cand oficiau, o esarfa peste piept), militarii adaugau la perizoma, in fata, o bucata triunghiulara de panza, iar regele, la anumite ceremonii purta o perizoma lucrata din fasii de piele si  doua panglici decorate, incrucisate peste piept.

Aproape toti egiptenii, indiferent de  sex, purtau bratari (femeile le purtau si la glezne). Cei bogati aveau coliere, pectorale, inele, la care femeile mai adaugau si diademe si cercei.

Adeseori barbatii isi radeau capul purtand, in schimb, peruci de toate formele, artistic pieptanate (preotii aveau intotdeauna capul ras). Pieptanatura barbatilor era de obicei rotunda. Femeile purtau de regula parul pieptanat sau impletit, duba obiceiul african pastrat si azi, in nenumarate cosite, taiat pana la lungimea umerilor. Adeseori pieptanatura aceasta era impodobita cu panglici colorate, cu bijuterii sau cu flori.

Felul cum traiau vechii egipteni se pare ca a avut o influenta majora si asupra altor civilizatii, ulterior, mai ales asupra celei grecesti, dar si a celor catorva culturi africane dezvotate pe continentul negru ulterior.

Bogdan

Per aspera ad astra