Mausoleul din Halicarnas ,una din cele 7 minuni ale Antichitatii --- Mausoleul din Halicarnas, o opera de arta"/>

Mausoleul din Halicarnas

Mausoleul din Halicarnas ,una din cele 7 minuni ale Antichitatii

Halicarnas era o colonie fundata de greci(dorieni) in tinutul Cariei ,de pe coasta Asiei Mici.Aceasta colonie a cazut sub stapanire persana .Acestia i-au dat o forma de guvernare particulara,astfel incat colonia a putut prospera.

halicarnas

Colonia,care este patria lui Herodot si a lui Dionis din Halicarnas,a avut perioada de maxima prosperitate economica si de inflorire culturala in secolele V si IV  i.Chr ,in special in perioada regelui Mausolos ,care a domnit intre anii 377-353 i.Chr.Acesta a luat parte la revolta satrapilor contra regelui persan Artaxerxes,extinzandu-si dominatia si asupra unei parti  din Lidia,precum si asupra mai  multor insule egeene.

mausoleul din halicarnas

In timpul domniei acestui rege Halicarnasul a devenit un oras splendid ,bogat in temple,portice,statui ,si cu un minunat palat regal.Mausolos a fost un excelent organizator,administrator,dispunand si de bogatii considerabile,iubitor de fast,stiind si tinand sa atraga in capitala sa renumiti arhitecti ,sculptori,poeti,oameni de stiinta .La moartea sa,sotia si sora sa,Artemisa,( nu trebuie sa va indigneze acest lucru,pentru ca la curtile faraonilor obiceiul acesta era frecvent ) a inceput constructia mormantului lui Mausolos,cavou si templu dedicat defunctului .Acest tip de constructie va ramane in istorie cu numele de „mausoleu”( mausoleul imparatului Hadrian ,din Roma,este cel mai cunoscut).

                                                                    MAUSOLOS SI ARTEMISA

mausolos si artemisa

Din Mausoleul din Halicarnas,care pana in secolul al XIII-lea d.Chr era  intr-o stare de conservare destul de  buna (dupa care a fost distrus de cutremure si de jafurile repetate) nu au mai ramas pe vechiul loc decat prea putine urme.Din acest motiv ,dimensiunile probabile,forma ipotetica,reconstructia imaginata de arheologii de azi,sunt destul de divergente ,deoarece sunt deduse din informatiile,neclare si contradictorii,ale autorilor antici.De pilda perimetrul bazei,de forma dreptunghiulara,ar fi fost,dupa unii autori ,de 121 de metri,dupa altii de 286 de metri.Sa trecem peste aceste controverse si sa adoptam datele oferite de doi arhitecti romani Georgeta si Traian Chitulescu.

MAUSOLEUL DIN HALICARNAS JPG

Mausoleul din Halicarnas, o opera de arta

Mausoleul din Halicarnas era compus dintr-un corp de baza ,din piatra acoperita cu placi de marmura,o constructie inalta de 20 de metri ,inlauntrul careia era camera mortuara si o scara ce ducea la al doilea nivel.Acesta era un fel de templu ,de marmura alba ,inconjurat de 36 de coloane ionice ,intre ele fiind plasate 36 de statui de marmura.Acoperisul,in trepte,avand form a de piramida,se termina cu un grup statuar in marmura,reprezentand o quadriga ,adica un car de lupta sau de parada cu doua roti si tras de patru cai,in care erau plasate statuile regelui Mausolos si a sotiei acestuia ,Artemisa.Inaltimea totala a monumentului era de 42 de metri.(Aproximativ inaltimea unui bloc de 10 etaje ).FRIZELE DE PE MAUSOLEUL DIN HALICARNASStatuile celor doi regi soti,inalte fiecare de 3 metri ,sunt pastrate azi in Museul Britanic din Londra (impreuna cu fragmente de sculptura ale monumentului).Intre aceste fragmente pastrate la British Museum ,un loc deosebit de important pentru istoria artelor il ocupa fragmentele de basoreliefuri din cele patru frize care inconjurau monumentul .Fiecare friza era opera unui alt artist.Intre acestia straluceste numele lui Scopas,cel mai mare sculptor grec din sec IV i.Chr alaturi de Praxitele si de Lisyp.

Amplasat pe panta unei coline,in centrul unei imense esplanade,cu dimensiunile lui monumentale ,stralucind in soare sub vesmantul sau de marmura alba ,cu minunatele lui statui si basoreliefuri ,ne putem imagina impresia extraordinara pe care o lasa asupra privitorilor Mausoleul din Halicarnas,una din minunile artei .

MAUSOLEUL DIN HALICARNAS PHP

Bogdan

Per aspera ad astra