Misiuni spatiale europene. Realitatea din Cosmos. --- Fotografii cu peisaje extraterestre --- Calea Lactee si stelele ei --- Satelit cu nume romanesc --- Miliardele de stele --- Studiul campului magnetic"/>

Misiuni spatiale europene

Misiuni spatiale europene. Realitatea din Cosmos.

Fotografii cu peisaje extraterestre

La data de 14 ianuarie 2005 ,sonda spatiala Huygens asoliza pe Titan,unul din satelitii lui Saturn ,pe care lacurile,raurile ,norii,pietrele si firele de nisip sunt constituite din metan .imagini de pe Titan,satelitul lui SaturnImaginile acestui peisaj extraterestru au facut inconjurul lumii.

Pentru ca Pamantul se roteste in jurul ecuatorului Soarelui ( la distanta de 150 milioane de kilometri ) este imposibil sa vezi polii acestuia .Pentru a o face a fost nevoie ca o sonda spatiala sa orbiteze Soarele pe la poli ,lucru greu de realizat,pentru ca orice lansare de pe Terra pune sonda tot pe o orbita ecuatoriala.Agentia Spatiala Europeana a observat polii Soarelui folosind sonda Ulysse ,intre anii 1990 si 2009 ,modificand traiectoria acesteia prin „folosirea” planetei Jupiter.Ulysse a fost lansata spre Jupiter si a trecut pe la polii planetei ,fiind indreptata perpendicular pe orbitele planetelor si a ecuatorului solar.Astfel , a fost pusa pe o orbita „polara” in jurul Soarelui ,invartindu-se de trei ori in jurul sau ,fiecare rotatie durand sase ani. Ulysse a „gustat” din plin vantul solar ( particulele emise de Soare ) ,dar si materia interstelara.

sonda Ulysse

Calea Lactee si stelele ei

Mai pasionanta este determinarea structurii coltului galactic in care se afla Soarele si cortegiul sau de planete . Intre anii 1989 si 1993 ,satelitul Hipparcos ,dotat cu un telescop de 29 de centimetri la bord ,a masurat pozitia a peste doua milioane de stele. Nu a fost usor ,caci,pentru a obtine date precise a fost nevoie de 100 de masuratori pentru fiecare stea  ( inmultiti 100 cu 2.539.913 ) . Repetand masuratorile ,s-au descoperit stelele mai apropiate de Soare ,pentru 114.000 dintre ele masurandu-se pozitia atat de bine ,  incat s-a putut realiza modelul unei mici regiuni din Galaxie . Am aflat ,astfel ,care stele se vor apropia de Soare  (peste 2 milioane de ani) ,care au sateliti ,sau care doar „trec „prin galaxia noastra. Datorita acestui satelit cunoastem distanta pana la toate stelele care se vad cu ochiul  liber si prin binoclu.

stelele si galaxiile

Satelit cu nume romanesc

Ce ne rezerva viitorul apropiat? In primul rand vom avea o ” constelatie „de sateliti GPS. Ea este compusa din satelitii care fac acelasi lucru ,cum ar fi ,de exemplu ,determinarea pozitiei pe globul pamantesc .Satelitii Galileo sunt lansati periodic in spatiu ,din anul 2011 pana in prezent,fiind  patru .Urmeaza alti 26 si peste cativa ani ,cand vom merge cu masina si vom activa „GPS”-ul ,vom  putea alege intre satelitii americani si cei europeni.Satelitul Galileo cu numarul 22 are nume romanesc ,dupa eleva Irina Magureanu ,care a castigat un concurs de desene ,asa ca fiti cu ochii pe „satelitul Irina”.

satelitul cu nume romanesc

Miliardele de stele

O alta poveste fascinanta este cea a satelitului Gaia,care va face acelasi lucru precum Hipparcos ,dar de mii de ori mai precis si intr-o cantitate de mii de ori mai mare.Gaia va masura pozitia si compozitia unui miliard de stele ,extinzand cunostintele despre vecinatatea Soarelui la mii de ani lumina. Se va studia miscarea stelelor si a Soarelui ,distributia materiei intunecate si ,ca scop final ,se va determina structura galaxiei noastre.In plus, se va cataloga fiecare asteroid si cometa care se va gasi in timpul masuratorilor ,studiind astfel „tot ce misca”.Spre deosebire de Hipparcos ,satelitul Gaia nu se va roti in jurul Pamantului ,ci va fi trimis la 1,5 milioane de kilometri departare de Terra ,in directie opusa Soarelui ,intr-un loc unde fortele se echilibreaza ( numit „punctul Lagrange 2”).

satelitul gaia

Studiul campului magnetic

Din spatiu putem studia ce se afla in interiorul Pamantului .Ca dovada este misiunea SWARM ,care consta din trei sateliti ce vor masura campul magnetic terestru ,generat de nucleul planetei .Bila mare de fier ,care pluteste pe un ocean de fier si nichel ,genereaza un camp magnetic care ne apara de particulele emise de Soare .Satelitii SWARM vor studia tot ce tine de campul magnetic ,indirect obtinandu-se si date despre centrul Pamantului.

super magnetismul

Atentie la Marte si la Mercur

Agentia Spatiala Europeana planuieste noi „surprize” in viitorul apropiat .Un dublu satelit care va studia planeta Mercur de la fata locului ,este prevazut a fi lansat in anul 2015 ,sub numele de misiunea BepiColombo .Va ajunge la destinatie in 2022.Acolo se va separa in doi sateliti care vor orbita planeta si vor afla aproape totul despre aceasta.

misiunea BepiColombo

O alta mare misiune va fi lansarea unui vehicul martian in 2016 urmat indeaproape de un satelit in 2018.Echipamentele vor cauta urme ale vietii pe Marte,sub forma de gaze in atmosfera si molecule in sol .Stim ca a existat apa in stare lichida pe Marte ,cunostem si locurile unde s-a aflat si cautam viata acolo. Daca se va gasi ,va fi un mare pas in fata .

misiune pe Marte

Satelitul Cheops ,planuit a fi lansat in 2017 va masura periodic lumina stelelor stralucitoare de pe cerul nostru ,pentru a detecta eventualele planete care se rotesc in jurul lor.Acesta va putea detecta si compozitia atmosferei acestor planete ,ceea ce ar fi un lucru inedit.

Poate cele mai spectaculoase misiuni vor fi cele doua telescoape ,”Solar Orbiter” si James Webb.

solar orbiter satelitul

 Primul va fi situat in apropierea Soarelui .Va fi lansat in anul 2017 si ,folosindu-se de trecerea pe langa Terra si Venus ,va ajunge pe o orbita mai apropiata de Soare decat planeta Mercur.In mod sigur de la 40 de milioane de kilometri Soarele va arata grozav ,cu detalii mai mici de 200 km,uriasele furtuni de plasma fiind extrem de spectaculoase.Cel de-al doilea va fi pozitionat in punctul Lagrange 2 ,unde nu va mai fi deranjat de lumina Pamantului sau a Lunii ,fiind folosit pentru observarea celor mai indepartate  si tinere galaxii .Va fi lansat in anul 2018 si va fi probabil una dintre cele mai importante misiuni spatiale europene de pana acum .

satelitul James Webb

Viitorul astronomiei incepe sa se scrie frumos…

 

 

sursa bibliografica: Terra Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra