Samanii si preotii geto-dacilor

Samanii si preotii geto-dacilor ,conducatorii din umbra ai triburilor 

„Poseidonios afirma ca misii se feresc ,din cucerinicie, de a manca vietati ,si iata motivul pentru care nu se ating de carnea turmelor lor. Se hranesc cu miere ,lapte si branza ,ducand un trai linistit -pentru care pricina au fost numiti theosebeis si kapnobatai.Unii traci isi petrec viata fara sa aiba legaturi cu femeile ,numindu-se ktistai ;ei sunt onorati si socotiti sacri ,traind, asadar , feriti de orice primejdie „.( Strabon -„Geografia”)

zalmoxis ,preotul zeu

Aceste cuvinte apartin marelui geograf antic Strabon si se refera la calugarii si la preotii geto-moesilor. Cine erau acesti moesi? O populatie nord-tracica ce locuia intre Balcani si Dunare ,facand parte dintre geto-daci ,avand aceeasi limba. Kapnobatai si ktistai sunt asceti ce apartin acestei ramuri si sunt adeptii doctrinei zalmoxiene.

Un alt istoric celebru al Antichitatii , Iosephus Flavius , evreu ,nascut la Ierusalim , vorbind ,in cele doua opere ale sale ( ” Razboiul iudaic ” si ” Antichitatile iudaice ” ), despre esenieni , ne spune ca ” nu traiesc acestia intr-un fel deosebit de al celorlalti oameni ,ci traiul lor seamana cu al asa-numitilor pleistoi de la daci „. Cum relativ la pleistoii daci nu avem izvoare ,marturia sa este de o deosebita importanta .

geto-dacii

” Esenienii -ne spune el – au bunurile in devalmasie ,iar bogatul nu se bucura intru nimic mai mult de cele ce are decat acela care nu are nici un fel de avere .Si asa se poarta oamenii in numar de peste patru mii. Ei nu-si iau neveste si nici nu obisnuiesc sa aiba sclavi ,pe de o parte socotind ca robia duce la nedreptate ,pe de alta dandu-si seama ca se iveste astfel prilej de razvratire .Acestia traiesc prin ei insisi si se folosesc de serviciile pe care si le pot face unii altora .Aleg-prin vot- un fel de perceptori ai veniturilor si ai roadelor ce le produce pamantul ,aceia fiind niste barbati ,cumsecade, iar preotii iau asupra lor pregatire graului si a alimentelor”. 

Aceste sunt toate informatiile ce ne-au parvenit cu privire la ascetii-calugari ai geto-dacilor .Ele au iscat numeroase discutii ,mai ales in ceea ce priveste originea  etimologico-lingvistica .

Theosebeis inseamna „adoratori ai zeilor”. In schimb kapnobatai ,ktistai si pleistoi sunt   cuvinte geto-moesice ,  asupra lor formulandu-se  diverse opinii ,fara a se fi ajuns la  un consens . Vasile Parvan a tradus kapnobatai prin ” calator prin nori”,sau „umblatori prin fum „.

ritualuri dacice

Cea mai pertinenta opinie este,dupa parerea mea , cea a lui Mircea Eliade ,care a studiat atent fenomenul :

” In acest caz kapnobatai ar fi dansatori si vrajitori ( samani) misieni si geti ,care intrebuintau fumul de canepa pentru a provoca transele extatice …” Deci in cultul lui Zalmoxe se includ si practici samanice existente si la alte semintii tracice .marele preot Deceneu

Samanismul este un fenomen religios siberian si central asiatic ,raspandit pe o vasta zona ce cuprinde Americile ,Indonezia si Oceania .Samanul este un extatic a carui initiere comporta moartea rituala urmata de inviere ,extazul semnificand ridicarea sufletului la cer ,peregrinari pe pamant ori coborarea printre morti .Samanul intreprinde asemenea calatorii din diverse motive : pentru a-l intalni pe zeu si a-i prezenta ofrandele ,a cauta un suflet rapit de demoni ori ratacit de corp ,a conduce sufletul unui mort ori pentru a-si imbogati stiinta. Samanismul se intalneste in Grecia inca din epoca arhaica ( Orfeu ) . Printre samani se inscrie si Pythagoras ,considerat a fi „modelul ” lui Zalmoxis , deci nu e de mirare ca invatati precum K Meuli ori E.R. Dodds il socotesc pe acesta din urma drept un saman mitic.

Al treilea termen „pleistoi” s-ar traduce prin „cei mari „,”conducatorii”  si se refera la preotii geto-daci .

Preotii au jucat un rol important in societatea geto-dacica .Ei pot fi comparati cu druizii celtilor .Ei oficiau cultul ,se ingrijeau de sacrificiile publice si private ,explicau practicile religioase .La ei veneau un mare numar de tineri ca sa invete si tot ei sunt cei ce impart dreptatea.Iordanes ,geograful , vorbind despre Comosicus ,care i-a urmat lui Deceneu spune ca ” el impartea poporului dreptate ca ultima instanta”.

Preotii geto-daci aveau cunostinte stiintifice ori indeletniciri medicale care isi gasesc bune analogii la druizii celti .Tot ei sunt cei care ,citind semnele ceresti , fac prorociri . Din aceste motive nu plateau impozite si nu mergeau la razboaie .

In fruntea preotimii geto-dacice se gasea preotul suprem ,care a jucat un rol deosebit de important .Un asemenea mare preot a fost insusi Zalmoxis ,despre care Strabon ne spune ca il sfatuia pe rege ,lucra in intelegere cu el . In timpul lui Burebista demnitatea de mare preot era detinuta de catre Deceneu .  Tot Strabon relateaza ca invatase ,ca si Zalmoxis ,in Egipt ,unele semne de prorocire.samanii si preotii geto-dacilor

Despre Deceneu ,Iordanes ne spune ca Burebista i-a dat o „putere aproape regala ” ,iar dupa moartea lui getii ” au avut aproape in  aceeasi veneratie pe Comosicus ,fiindca era tot asa de iscusit „. 

Pe vremea lui Decebal se pare ca functia de preot suprem o detinea Vezina ,care era „vice-rege” .Iordanes ne mai aminteste si de celebrul Zeuta ,pe care Mommsen il identifica cu Seuthes ,tatal hiperboreanului Abaris.

 Fara indoiala ca numarul marilor preoti geto-daci a fost cu mult mai mare decat cei pomeniti in operele literare ale Antichitatii. Despre ei nu avem informatii si nu putem decat afirma ca  au jucat un rol esential in conducerea statului si in istoria acestui enigmatic popor de sorginte traca.

Bibliografie: Ion Horatiu Crisan -„Spiritualitatea geto-dacilor”; Mircea Eliade -” Istoria credintelor si ideilor religioase”; Strabon -„Geografia”

Bogdan

Per aspera ad astra