Gandurile noastre sunt stapanii nostri

Cum ne putem extinde abilitatile dincolo de limitele normale doar cu ajutorul gandurilor?

Gandurile noastre pot avea influente nebanuite asupra capacitatilor noastre fizice si cognitive  .   
gandurile nostre sunt stapanii nostri

O vedere mai buna, muschi mai puternici si numeroase alte abilitati pot fi obtinute prin metode surprinzatoare, arata mai multe studii. Cercetatorii au identificat mai multe metode inedite prin care ne putem depasi limitele.

Pare sa existe o metoda simpla prin care putem creste instantaneu nivelul de cunostinte generale al unei persoane. Psihologii Ulrich Weger si Stephen Loughnan au pus, în cadrul unei cercetari recente, mai multe întrebari unor persoane ce au fost împartite în doua grupuri. Cercetatorii au spus voluntarilor din primul grup ca, înainte de fiecare întrebare, raspunsul va fi afisat pentru o foarte scurta durata pe ecranul situat în fata lor. Oamenii de stiinta le-au spus participantilor ca raspunsul va petrece prea putin timp pe ecran pentru a putea fi perceput în mod constient, însa va fi suficient încât sa fie perceput de subconstient. Voluntarilor din cel de-al doilea grup li s-a spus, însa, ca flash-ul de pe ecran vor semnala doar ca a sosit momentul unei noi întrebari. De fapt, în cazul ambelor grupuri, pe ecran era afisat un sir aleatoriu de litere. Cu toate acestea, persoanele care credeau ca pe ecran sunt afisate raspunsurile obtineau un scor mai bun în test. Astfel, deoarece se asteptau sa stie raspunsurile, acei oameni erau mai predispusi sa raspunda corect la întrebari.

Abilitatile noastre fizice si cognitive sunt, în general, limitate, însa ar putea fi nevoie sa ne schimbam conceptiile despre natura si întinderea acestor limite. În multe cazuri, gândul ca suntem limitati este în sine un factor limitativ. Cercetatorii descopera din ce în ce mai multe dovezi ce sugereaza ca gândurile noastre sunt de multe ori capabile sa ne extinda limitele fizice si cognitive.

Pot gandurile sa ne îmbunatateasca vederea?

 Oamenii tind sa creada ca un proces mecanic stabileste cât de bine vedem. O cercetare realizata  de curând de Ellen Langer si de colegii sai sugereaza altceva. Multa lume crede ca pilotii avioanelor de vânatoare au o vedere foarte buna. Cercetatorii au indus participantilor la studiu mentalitatea unui pilot din Air Force, aducându-i într-un simulator de zbor. Simulatorul imita perfect un avion de vânatoare si continea toate instrumentele de zbor tipice acestuia. De asemenea, un sistem hidraulic permitea imitarea miscarilor si performantei unei aeronave. Participantii la studiu au fost îmbracati într-o uniforma militara, au fost asezati pe scaunul pilotului si li s-a cerut sa efectueze câteva manevre de zbor simple. De asemenea, în timp ce „zburau” cu ajutorul simulatorului, participantii au fost supusi unui test de vedere. Un grup de control a efectuat acelasi test de vedere în timp ce simulatorul era dezactivat. Cercetatorii au descoperit ca vederea oamenilor se îmbunatatea doar atunci când efectuau testul în simulatorul activ.

lacrima-mea

Pentru a elimina posibilul efect al motivarii, cercetatorii au apelat la un alt grup de persoane pe care le-au adus în cockpit si carora le-au cerut sa citeasca un scurt eseu despre motivare. Dupa ce au terminat de citit, cercetatorii le-au cerut participantilor sa fie pe cât de motivati posibil si sa încerce din rasputeri sa obtina un rezultat bun în testul de vedere. Testul a fost efectuat în timp ce simulatorul era inactiv, iar participantii nu au înregistrat vreo îmbunatatire în testul de vedere.

Atunci când participam la un test de vedere, suntem obisnuiti sa întâmpinam probleme atunci când ajungem la partea de jos a plansei cu litere. Într-un alt experiment, Ellen Langer si colegii sai au aratat oamenilor o plansa modificata. În partea de sus, plansa începea cu litere care erau întâlnite pe o plansa normala abia la jumatate (fiind astfel mai mici), iar plansa continua pâna în partea de jos, unde se aflau litere foarte mici. Deoarece oamenii se asteptau sa reuseasca sa citeasca primele doua parti ale plansei, în cadrul acestui experiment ei au perceput corect litere mult mai mici decât ar fi perceput în mod normal.

De asemenea, oamenii tind sa creada ca trupurile noastre reactioneaza la activitatea fizica   într-un mod mecanic. Astfel, masuram numarul de calorii consumate, caloriile pe care le ardem la sala etc. Totusi, se pare ca simpla schimbare a gândurilor referitoare la activitatea fizica poate duce la schimbarea corpului nostru. De regula, o camerista dintr-un hotel obisnuit curata, în medie, 15 camere pe zi, fiecare camera necesitând aproximativ 20-30 de minute. Activitatea fizica depusa de aceste femei întruneste recomandarile specialistilor, ce spun ca ar trebui sa efectuam cel putin 30 de minute de exercitii fizice în fiecare zi pentru un stil de viata sanatos. Cu toate acestea, majoritatea cameristelor nu cred ca fac multa miscare, iar numeroase cameriste nu cred ca fac miscare deloc. Alia Crum si Ellen Langer au spus  unui grup de cameriste ca efortul pe care îl depun in  cadrul serviciului respecta recomandarile specialistilor pentru un stil de viata sanatos. Acest grup de tratament a fost monitorizat timp de 4 saptamâni. În acelasi timp, cercetatorii au monitorizat timp de 4 saptamâni un alt grup de cameriste, carora nu li s-a spus ca efortul lor respecta recomandarile specialistilor. La finalul celor 4 saptamâni, cercetatorii au descoperit ca acele cameriste din grupul de control scazusera în greutate, aveau un procent al grasimii corporale mai mic, aveau un raport talie/sold mai mic si o tensiune arteriala mai scazuta. În schimb, cameristele din celalat grup  nu prezentau aceste îmbunatatiri. Aceste schimbari au avut loc în ciuda faptului ca volumul de munca, volumul de activitate fizica în afara serviciului si dietele cameristelor nu s-au schimbat.

Studii recente efectuate asupra efectului placebo ne ofera câteva indicii despre mecanismele prin care activitatea noastra mentala provoaca aceste efecte. Într-un studiu recent  , Antonella Pollo si colegii sai au cerut oamenilor sa ridice o anumita greutate înainte si dupa ce au consumat o cantitate mare de cofeina. De fapt, lichidul nu continea cofeina, însa greutatea era  schimbata cu una mai usoara dupa ce participantii la studiu consumau respectivul lichid, fara ca acestia sa-si dea seama. Astfel, voluntarii au învatat sa asocieze lichidul cu mai putina oboseala. Ulterior, atunci când oamenii au ridicat greutatea originala dupa ce au consumat respectivul lichid, ei s-au simtit mai putin obositi. Se pare ca o regiune din creier ce guverneaza senzatia de oboseala a suprimat  reactia de oboseala.

Alte studii au obtinut efecte similare. Marion Goebel si colegii sai au dat  pacientilor alergici o pastila antialergica dupa ce acestia au baut un lichid cu un gust neobisnuit. Ulterior, atunci când pacientii au baut lichidul alaturi de un medicament placebo, falsa pastila a reusit sa suprime sistemul imunitar si sa previna reactiile alergice. Într-un alt studiu, Fabrizio Benedetti a ridicat nivelul de hormoni de crestere al unor participanti cu ajutorul unei injectii medicamentoase. Ulterior, injectarea unei solutii saline (sare si apa) ce a fost prezentata drept un medicament a dus la cresteri similare în nivelul de hormoni de crestere. De asemenea, Predrag Petrovica a anulat  reactiile emotionale ale oamenilor atunci când priveau imagini neplacute cu ajutorul unei injectii cu medicamente anti-anxietate. Ulterior, injectarea unei solutii saline ce a fost prezentata drept un medicament a dus la reducerea activarii regiunilor din creier asociate anxietatii.

efectul placebo

Asteptarile, cum ar fi asteptarea ca serviciul sa ne îmbunatateasca sanatatea, sunt capabile sa produca efecte fiziologice. Asocierile învatate, cum ar fi asocierea între pilotii de vânatoare si vederea excelenta, pot modifica alte procese cognitive, cum ar fi perceptia vizuala. De asemenea, efectele placebo observate în medicina functioneaza multumita asteptarilor si asocierilor învatate create de operatiile si pastilele false. Mai multe studii au aratat ca aceste asteptari si asocieri învatate pot modifica  structura si compozitia chimica a creierului. Aceste schimbari pot produce efecte fiziologice si cognitive precum reducerea oboselii, reducerea reactiei sistemului imunitar, cresterea nivelului de hormoni si reducerea anxietatii.

Toate acestea sunt, cel mai probabil, manifestari ale unei adaptari ce ne-a permis sa supravietuim de-a lungul istoriei noastre evolutive prin asistarea pregatirii noastre pentru viitor. De exemplu, atunci când elemente subtile din mediu stimuleaza formarea unor gânduri despre un pradator, aceste gânduri stimuleaza la rândul lor schimbari fiziologice care pregatesc corpul pentru confruntarea iminenta chiar si înainte ca pradatorul sa fie zarit.

Astfel, daca gândurile ne pot schimba, poate ne putem schimba în mod voit gândurile pentru a ne îmbunatati abilitatile. De pilda, putem alege sa adoptam o gândire care îmbunatateste creativitatea. Persoanele care percep clasificarile ca fiind flexibile si care se concentreaza în mod activ asupra aspectelor noi ale mediului devin mai creative. Ellen Langer si Alison Piper au desfasurat un experiment în care un obiect le era prezentat oamenilor conditional sau neconditional. Astfel, daca o jucarie pentru catei era prezentata neconditional, descrierea sa era „Aceasta este o jucarie pentru catei”. Daca era prezentata conditional, descrierea sa era „Aceasta ar putea fi o jucarie pentru catei”. Când un obiect este prezentat conditional, el este clasificat flexibil; oamenilor le este mai usor sa se concentreze asupra aspectelor unui obiect nefamiliar fara idei preconcepute. Atunci când participantilor la studiu li se cerea sa rezolve o problema care necesita folosirea creativa   a obiectelor disponibile, doar persoanele carora obiectele le fusesera prezentate conditional au reusit sa o rezolve.

puterea gandului

Pe masura ce aceasta tema de cercetare progreseaza, este foarte probabil sa descoperim noi metode prin care sa preluam control asupra mentalitatilor noastre. Weger si Loughnan, cercetatorii care au efectuat experimentul cu „raspunsul afisat pe monitor”, afirma ca „oamenii dispun de extraordinare capacitati psihologice ce le permit sa-si îmbunatateasca performanta si bunastarea, însa de multe ori aceste resurse sunt neutilizate, nefiind posibila valorificarea lor”.

Mintea si corpul nu sunt separate: gandurile noastre au un control remarcabil asupra corpului nostru, iar mentalitatea pe care o adoptam are capacitatea de a ne îmbunatati performanta creierului.

Science et Vie

Bogdan

Per aspera ad astra