Anghel Saligny-un intemeietor al ingineriei romanesti

„Stiam ca va tine !”-aceasta a fost raspunsul pe care marele inginer Anghel Saligny l-a dat unui tanar care se apropiase de el dupa spectaculoasa proba facuta la 14 septembrie 1895 podului de la Cernavoda: 15 locomotive grele trecusera atunci peste  maiestuoasa   constructie metalica, fara sa se produca cea mai mica defectiune.

Anghel Saligny un intemeietor al ingineriei romanesti

Nascut in comuna Serbanesti (jud.Galati), in   conditiile dramatice   ale unei   mari    inundatii, Anghel Saligny a urmat gimnaziul la Focsani si liceul la Postdam, dupa care s-a inscris la Universitatea din Berlin, unde a urmat initial astronomia. Atras, insa, de stiinta inginerului constructor a trecut in anul 1871 la cunoscuta Scoala Politehnica de la Berlin-Charlottenburg-pe care a absolvit-o cu succes, devenind inginer constructor la numai 20 de ani, in 1874. Reintors in tara intra, ca inginer, de la 1 ianuarie 1876, la Serviciul de Poduri si Sosele. In acea perioada de consolidare a statului national format prin unirea celor doua principate, Romania nu dispunea de un corp tehnic corespunzator, astfel incat numeroase lucrari erau executate prin concesionari straini.

O lucrare importanta era construirea caii ferate Ploiesti-Predeal, care urmarea sa deschida o legatura rapida intre capitala tarii si Brasov, in locul vechii cai ocolite de la Bran. Concesionarea acestei constructii unei firme straine a necesitat desemnarea unor persoane celificate din partea administratiei de stat, care sa urmareasca executia. Tinerilor ingineri Anghel Saligny si Elie Radu le-a revenit aceasta sarcina. Ulterior, il gasim pe Anghel Saligny proiectand si construind podurile necesare pe linia Adjud-Tg.Ocna, apoi   primele noastre poduri combinate de sosea si cale ferata  pe linia Barlad-Vaslui.

Cel dintai mare pod proiectat de Saligny, la 28 de ani, a fost cel de la Cosmesti, peste Siret, pod dublu de sosea si cale ferata de 430 metri lungime.

In 1884, Saligny era insarcinat cu studiul si constructia docurilor si antrepozitelor din porturile Galati si Braila, terminate in 1889, care pot fi vazute si astazi. Realizeaza aici o premiera tehnica, fiind vorba de cele dintai lucrari de acest fel din lume inaltate din elemente de beton prefabricat.

Fara indoiala, principala opera tehnica a lui Anghel Saligny este podul de peste Dunare de la Cernavoda. Proiectul sau, din anul 1888, aducea doua mari inovatii: sistemul nou de grinzi cu console, pentru suprastructura podului si, ca material nou de constructii, otelul moale-in locul fierului pudlat, utilizat anterior la tablierele de poduri. A trebuit sa  duca o lupta indarjita cu tehnicienii rutinieri pentru a impune acceptarea acestor doua inovatii. Constructia podului de la Cernavoda i-a stabilit, pe buna dreptate, reputatia de ilustru constructor de poduri, in acel moment acesta fiind cel mai lung din Europa continentala si al treilea din lume.

podul de la Cernavoda

Tot Saligny a realizat mari dotari ingineresti in portul Constanta, a proiectat vaste lucrari de imbunatatiri funciare, mai ales de irigatii si de recuperare a zonelor inundabile. In anul 1894 a fost numit profesor la Scoala nationala de poduri si sosele. In 1897, a devenit membru titular al Academiei Romane.

Cel considerat, pe buna dreptate, intemeietorul ingineriei romanesti  a murit in 1925, lasand in urma constructii care se pot folosi si azi …

Bogdan

Per aspera ad astra