Cum se nasc muntii? Reciclarea placilor tectonice

Pamantul, planeta vie

In interiorul continentelor sau la marginea acestora se nasc forme de relief, uneori foarte masive, inaltate ca urmare a convergentei placilor litosferice. Frecvent depasesc 2.000 de metri inaltime, uneori chiar 8.000 de metri, asa cum se intampla in Himalaya.

Ce forte colosale inalta asemenea lanturi muntoase, adevarate bariere orografice?

Coliziunea continentala 

Trecutul geologic al Pamantului ne-a demonstrat ca exista o permanenta miscare si „reciclare” a placilor litosferice. Periodic, se formeaza supercontinente prin convergenta unor continente mai vechi.

La randul lor, aceste supercontinente se „faramiteaza” in alte continente noi, care-si incep deplasarea divergenta. In urma miscarii lor, uneori se intampla ca doua placi, a caror margine este de natura continentala, sa intre in coliziune.

cum se nasc muntii recicalrea placilor tectonice

Un proces violent 

Coliziunea nu se produce numai intre doua continente. Ea se poate dezvolta si intre doua arcuri insulare, dar si intre un arc insular si un continent.

Intotdeauna, coliziunea este precedata de „consumarea” fundului oceanic (inchiderea unei mari) care separa cele doua margini, prin subductie.  

Dupa   consumarea   scoartei   oceanice   de-a   lungul     planului   Benioff (zona din vecinatatea unei fose oceanice, sugerînd un gigant plan înclinat generat de afundarea litosferei oceanice sub o placa continentala, sau sub un arc insular, ajungînd pîna la 700 km adîncime în manta. Aici sînt localizate hipocentrele celor mai multe cutremure.-  conform DEX online), cele doua margini de natura continentala intra in coliziune.

Densitatea si natura rocilor, asemanatoare, face ca niciuna dintre margini sa nu alunece sub  cealalta, chiar daca miscarea convergenta continua cu aceeasi intensitate.  Prin urmare, cele doua margini, cu straturi groase de sedimente interpuse intre ele, erodate, transportate de pe spatiile continentale, se ciocnesc, formand lanturi muntoase late de sute de kilometri si lungi de mii de kilometri. Rocile prinse in miscare sunt strivite, intens faliate, cutate si metamorfozate.

cum se nasc muntii

La definitivarea lantului muntos orogenetic  participa si topituri magmatice alimentate mai intai din subductia scoartei oceanice, apoi din incorporarea ei completa in edificiul orogenic.

Materialele magmatice sunt predominant roci vulcanice, realizand sutura celor doua continente intrate in coliziune. Asa au luat nastere vechile lanturi muntoase caledoniene si hercinice, cum sunt muntii Urali, dar si lanturi tethysiene, cum sunt Alpii, Carpatii, Caucazul sau Himalaya.

Lanturi montane vii 

Muntii Urali, batrani si puternic erodati, au  o lungime de peste 2.000 de kilometri si o latime de numai 200 de kilometri. S-au format acum circa 300 milioane de ani, cand fundul Oceanului Uralian s-a consumat sub continentul rus, acesta intrand in coliziune cu  continentul baltic, in amplul proces de formare,  la sfarsitul paleozoicului, a supercontinentului „Pangea”.

supercontinentul Pangeea

Muntii   Alpi, mai tineri, s-au format si ei in urma coliziunii placii Africane cu cea Eurasiatica.

In urma cu circa 90 de milioane de ani, la mijlocul cretacicului, Placa Africana incepe sa se deplaseze spre nord, inchizand vechiul bazin Tethys.

Ulterior, in urma coliziunii celor doua margini continentale, sedimentele prinse in miscare au fost inaltate sub forma unor imense panze , cu deosebire acum 15-33 milioane de ani.

Cel mai important lant muntos actual al Pamantului, Himalaya, lung de peste 3.800 de kilometri si cu numeroase varfuri de peste 8.000 de metri, a luat nastere prin coliziunea a doua continente. Formarea muntilor Himalaya s-a declansat in urma cu 130 milioane de ani, cand crusta Oceanului Tethys, din fata subcontinentului indian, a inceput sa alunece de-a lungul unui plan Benioff sub marginea continentala a Platoului Tibet.

Coliziunea intre cele doua continente s-a produs in urma cu circa 45 milioane de ani, cand s-au declansat miscari de amploare de strivire, faliere, incalecare, cutare si metamorfozare a rocilor prinse in aceasta miscare.

A rezultat un lant muntos impunator, care-si continua inaltarea si in zilele noastre, Placa Indiana strivindu-se de Placa Eurasiatica cu o viteza de circa doi centimetri pe an.

himalaya jpg

Trecutul geologic tumultos al Pamantului ne demonstreaza ca miscarea placilor   tectonice    va impune   alte   lanturi   muntoase ce vor suda supercontinentul „Ultima Pangea” si in viitor.

Actualele centuri orogenice fie vor fi erodate de actiunea agentilor de modelare externi pana la disparitie, fie vor fi reinaltate de alte miscari orogenice.

Este o demonstratie a faptului ca Pamantul, spre deosebire de alte planete ale Sistemului Solar, este o planeta „vie”, o planeta cu bazine oceanice si continente in continua miscare si transformare.

http://dsc.discovery.com/

Bogdan

Pentru fiecare de ce trebuie sa existe un cum