Discul din Phaistos,unul din marile mistere ale omenirii

Discul din Phaistos ,un puzzle arheologic

Discul nedescifrat din Phaistos  este unul dintre cele mai mari puzzle-uri arheologice. Aproape tot ce tine de acest artefact antic este controversat, de la scop si semnificatie la regiunea în care a fost realizat. Misterioasa tablita din argila a fost descoperita pe insula Creta din Grecia, printre ruinele palatului minoic din Phaistos. Dar cine a facut-o si care a fost scopul ei?

Sofisticata civilizatie minoica din Epoca Bronzului a ajuns la apogeu în jurul anului 1700 î.Hr., iar declinul a început trei secole mai târziu, când multe dintre palatele lor au fost distruse. Discul din Phaistos a fost descoperit în 1903 de arheologii italieni care faceau sapaturi la ruinele palatului minoic din Phaistos. Arheologii au dat peste un obiect straniu într-o camera din subsol, în apartamentele-nord-estice ale palatului, împreuna cu o tablita din argila gravata în scriere minoica Linear A (un fel de scriere nedescifrata, folosita în Creta pâna în jurul anului 1450 î.Hr.) si fragmente din vasele palatului (cea 1700 î.Hr. – 1600 î.Hr.). Palatul s-a prabusit în timpul unui cutremur, pe care unii cercetatori l-au pus în legatura cu masiva eruptie vulcanica din insula Thira (Santorini de astazi) în anul 1628 î.Hr.

dicscul din phaistos unul din marile mistere ale omenirii

Vârsta precisa a discului din Phaistos este controversata. Contextul arheologic al descoperirii sugereaza ca artefactul nu este posterior anului 1700 î.Hr., desi opinia moderna este ca a putut fi creat în jurul anului 1650 î.Hr. Enigmaticul disc este facut din lut ars, are diametrul de 15,7 cm si o grosime de 2 cm. Ambele fete ale discului sunt acoperite cu inscriptii hieroglifice aranjate în spirala. Inscriptia a fost facuta prin stantarea cu matrice din lemn sau fildes în lutul moale, iar apoi discul a fost ars la temperaturi înalte, pentru a se întari. S-a observat ca, uneori, un simbol se suprapune usor peste cel din dreapta sa, ceea ce demonstreaza ca imprimarea s-a facut spre stânga, rezultând un text spiralat, centripet. Discul din Phaistos reprezinta prima forma de imprimare din lume.

Pe disc sunt 242 de imprimari individuale, divizate prin linii verticale în 61 de grupuri. Sunt 45 de semne diferite, incluzând imagini ale unor oameni care alearga, capete cu coroane din pene, femei, copii, animale, pasari, insecte, unelte, arme si plante. Unul sau doua dintre aceste simboluri seamana vag cu hieroglifele cretane folosite de la începutul pâna la mijlocul celui de-al doilea mileniu î.Hr. Ceea ce uimeste atâta cu privire la acest artefact este motivul pentru care minoicii foloseau un limbaj pictografic primitiv, concomitent cu scrierea Linear A, mult mai avansata.

Poate ca natura primitiva a înscrisurilor de pe disc indica o data cu mult anterioara celei acceptate în prezent. Totusi, nu este neaparat necesar ca lucrurile sa stea astfel, caci forme arhaice de scriere supravietuiesc adesea pâna în perioade mai târzii, de obicei sub forma textelor sacre sau religioase, asa cum a fost cazul în Egiptul antic. Mai mult, textul discului din Phaistos este unic. Nu au fost descoperite alte exemple de scriere imprimata. Aceasta unicitate si faptul ca textul este destul de scurt fac extrem de dificila traducerea, fie si a unei mici parti. Faptul ca s-a folosit un set de matrite sugereaza ca a existat o productie la scara mare a obiectelor imprimate cu acest fel de scriere, desi, pâna acum, investigatiile arheologice nu au scos la iveala niciun altul.

Cum poate fi înteles discul?

Dificultatea de a întelege artefactul rezida în faptul ca nimeni nu stie exact cum ar trebui interpretate simbolurile. Oare sa contina discul o inscriptie hieroglifica sau pictogramele trebuie întelese ca atare ? Desi unele imagini de pe discul din Phaistos reprezinta obiecte familiare, încercarea de a le întelege ca atare nu ne ajuta sa ajungem la vreun înteles coerent. Multi lingvisti sunt de parere ca textul este o serie de semne scrise reprezentând silabe (silabar), în timp ce altii presupun ca este un silabar combinat cu simboluri picturale menite sa exprime un concept sau o idee (cunoscute drept ideograme). Combinatia dintre un silabar si ideograme poate fi comparabila cu toate silabarele cunoscute din Grecia si Orientul Apropiat antic, incluzând dialectul minoic Linear B, scrierea hieroglifica si cuneiformele. (Acestea din urma sunt pictograme desenate pe tablite din lut, cu un creion facut dintr-o trestie ascutita, avându-si originile în Sumeria antica de la sfârsitul mileniului IV î.Hr.)

discul din phaistos ,unul din marile mistere ale omenirii

Marea dificultate a traducerii, în lipsa altor exemple ale acestui gen de scriere, nu i-a descurajat pe învatati si pe amatori. De fapt, natura unica a textului, în loc sa-i îndeparteze pe cercetatori, i-a captivat si mai mult. Unicitatea discului a facut sa existe, din nefericire, un numar mare de traduceri si interpretari fanteziste si neîntemeiate ale textului. Poate ca cea mai stranie idee este aceea ca obiectul contine un mesaj lasat în urma cu cateva mii de ani de catre vizitatorii extraterestri sau de catre o veche civilizatie atlantica, pe care sa o descopere generatiile ulterioare. Desigur, nu s-a explicat ce anume contine mesajul si de ce a fost scris într-un alfabet atât de primitiv de catre presupusi extraterestri sau atlantici avansati.

În ultimii 100 de ani, au avut loc numeroase încercari de a identifica limbajul de pe disc. În 1975, Jean Faucounau a publicat o traducere, sustinând ca limba era o scriere silabica, una pre-greaca, a unei culturi pe care a identificat-o ca fiind protoioniana, un popor care avea legaturi mai strânse cu Troia decât cu Creta. Potrivit descifrarilor lui Faucounau, discul din Phaistos descrie cariera si funeraliile unui rege protoionian pe nume Arion. Totusi, traducerea lui nu a fost acceptata de majoritatea învatatilor care au cercetat acest subiect.

Discul contine informatii religioase sau astronomice?

În 2000, autorul grec Efi Polygiannakis a publicat (în limba greaca) o carte intitulata The Disk Speaks in Greek, sustinând ca inscriptia discului era scrisa în sistemul silabic al unui vechi dialect elen. Lucrarea dr. Steven Fischer, Evidence of Hellenic Dialect in the Phaistos Disk(1988), identifica, de asemenea, textul ca fiind o scriere silabica într-un dialect elen. Un indiciu pentru întelegerea textului îl reprezinta contextul în care a fost descoperit discul. Faptul ca discul din Phaistos a fost descoperit în depozitul subteran al unui templu i-a convins pe unii cercetatori de semnificatia religioasa a acestuia, sugerând ca textul putea fi un imn sau un ritual sacru. Mai multe grupuri de imagini din text se repeta, ceea ce ar sugera un refren, si poate ca fiecare latura a discului reprezinta un vers dintr-un cântec, un imn sau o incantatie ritualica. De fapt, Sir Arthur Evans, care a condus sapaturile de la Knossos (centrul ceremonial si politic al civilizatiei minoice), a ajuns la concluzia ca discul contine un fragment dintr-un cântec sacru.

Descoperitorul discului, arheologul italian Luigi Pernier, credea, de asemenea, în semnificatia ritualica. Totusi, desi discul din Phaistos a fost gasit în situl unui palat minoic, nu exista nicio dovada ca îsi are originea în Creta. Este posibil sa fi fost importat de oriunde din zona mediteraneana sau chiar din Orientul Apropiat. Explicatia religioasa/spirituala este cu siguranta una dintre numeroasele sugerate pâna acum pentru discul din Phaistos. Teoriile includ: o poveste antica de aventuri, un calendar stravechi, o chemare la lupta, o vraja scrisa în hitita (o limba folosita în Turcia, cea 1600-1100 î.Hr.), un document legal, almanahul unui fermier, o programare a activitatilor palatului si un joc.

disc-phaistos-side-a-b-3

În cartea sa din 1980, The Phaistos Disc: Hieroglyphic Greek with Euclidean Dimensions, autorul german Andis Kaulins sustine ca a descifrat misteriosul script si ca limba folosita pe disc era greaca, el detinând dovezi ale unei teoreme geometrice. Totusi traducerea lui Kaulins a gasit putini adepti printre arheologi si lingvisti. În cartea sa din 1999, The Bronze Age Computer Disc, Alan Butler a postulat ca discul din Phaistos a functionat ca un calendar astronomic/dispozitiv de calcul incredibil de precis. Totusi, nu exista nicio dovada explicita ca minoicii aveau cunostinte avansate de astronomie si nici macar întelegerea astronomiei de catre egipteni la acea vreme nu era destul de vasta încât sa sprijine ipoteza lui Butler.

Discul este un fals ?

Niciun exemplu de metoda de stantare sau imprimare de pe discul din Phaistos nu a fost descoperit în numeroasele sapaturi din Creta, efectuate în ultimii 100 de ani. Aceasta lipsa completa de material comparativ a sugerat unora ca discul este un fals. Ceea ce amplifica incertitudinea cu privire la autenticitatea discului este faptul ca specialistii în arheologia mediteraneana si a Orientului Apropiat nu par dispusi sa se implice într-o dezbatere pe marginea artefactului. Un test pentru datare cu termoluminiscenta ar dovedi cu siguranta daca obiectul a fost creat în ultima suta de ani sau daca dateaza, într-adevar, din perioada minoica. Pâna acum, autoritatile grecesti nu au dorit sa supuna discul unui asemenea test. în consecinta, posibilitatea ca obiectul sa fie un fals care dateaza de la începutul secolului XX – folosindu-se cunostintele limitate despre cultura minoica ale momentului – este probabil o exagerare, dar în niciun caz nu poate fi exclusa cu totul.

În legatura cu teoria falsului, o descoperire controversata a fost facuta în 1992, în subsolul unei case din Vladikavkaz, Rusia. S-a gasit un fragment dintr-un disc de lut, mai mic decât cel din Phaistos, dar aparent o copie a acestuia, desi simbolurile erau mai degaba gravate decât imprimate. Au existat zvonuri cu privire la o escrocherie, dar discul rusesc a disparut în mod misterios câtiva ani mai târziu si, de atunci, nu s-a mai auzit nimic despre el.

O traducere recenta pare cea mai aproape de adevar …

Acum, un arheolog afirma ca a decodificat câteva cuvinte-cheie si sensul general al mesajului.

Discul are, pe ambele fete, câte o serie de simboluri – 241 în total, de 45 de tipuri diferite – asezate în spirala, destinate a fi citite dinspre margine spre centru.

Timp de pste 100 de ani, nimeni n-a stiut ce semnifica aceste simboluri. 

Recent, însa, dr. Gareth Owens, din cadrul Institutului de Educatie Tehnologica din Creta,  a afirmat ca discul ar contine o rugaciune catre zeita-mama venerata de oameni în epoca minoica. 

Una dintre fetele discului ar contine cuvinte ce s-ar traduce prin „mare stapâna însemnata”, iar pe cealalta fata se gaseste un grup de simboluri care ar  însemna „mama însarcinata.”

O fata, spune Owens, este dedicata unei femei gravide, iar cealalta– unei femei care naste. 

Owens a petrecut 6 ani studiind discul, împreuna cu un specialist de la Universitatea Oxford, John Coleman, si spune ca în prezent mesajul de pe una dintre fetele discului poate fi descifrat în proportie de 90%. Într-o conferinta recenta, el s-a referit în gluma la discul Phaistos ca la un „CD din epoca minoica”, datorita formei sale rotunde si datelor codificate de pe el. 

Lumea stiintifica afirma ca este o posibilitate de traducere ,dar nu poate confirma ca ar fi cea exacta .Este un joc ciudat si in ciudat lipsei de rezultate, multi cercetatori din lumea întreaga înca se mai straduiesc sa descifreze discul. Diferentele foarte mari dintre traduceri i-au facut pe unii savanti sa puna la îndoiala succesul descifrarii, indicându-le ca, fiind unicul obiect de acest fel, discul nu va putea fi niciodata înteles cu adevarat. Putem doar spera ca sapaturile arheologice viitoare din Creta sau din alte zone mediteraneene vor scoate la iveala alte exemple ale acestei scrieri misterioase. Pâna atunci, discul din Phaistos, acum expus la Muzeul de Arheologie din Heraklion, în Creta, va ramâne o enigma unica.

Revista Magazin si Lovendal.com

Bogdan

Per aspera ad astra