Ce s-a descoperit pâna acum e infinit mai putin decât ce urmeaza"/>

Noutati spectaculoase despre Sarmizegetusa Regia, fosta capitala a dacilor

Sarmizegetusa Regia, o uriasa metropola da­cica?

Suna absolut incredibil acum un an, dar azi, ipoteza prinde contur! Rezultate de ultima ora ale „arheologiei aeriene” arata ca, de fapt, aria de extindere si de locuire a fostei capitale a dacilor depaseste cu mult zona sacra si zona castrului roman, singurele vestigii sapate acolo de istoricii nostri în ultima jumatate de secol. Daca teoriile se confirma, am putea descoperi în Gradistea de Munte o adevarata metropola antica, cu nimic mai prejos decât cele mai frumoase orase din Grecia si Roma începutului de mileniu!

Stiri de „ultima ora” despre vechii daci

Cercetari recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere si sca­nare aeriana a solului, la comanda televi­ziunii publice britanice BBC, pentru reali­zarea unui amplu documentar despre Im­periul Roman, scot la lumina informatii inedite, care pun într-o cu totul alta lumina ceea ce stiam despre daci si despre capi­tala lor, Sarmizegetusa. Interpretarile fa­cute de specialistii, pe baza fotografiilor puse la dispozitia Muzeului de Istorie a Tran­silvaniei de catre realizatorii documen­tarului, indi­ca faptul ca Sarmizegetusa nu era o simpla cetatuie, cum se credea, ci o metropola în toata puterea cuvântului, dispusa pe terase taiate pe vârful muntelui, dupa toate normele urbanismului vremii, de catre cei mai priceputi mesteri ai epocii antice, platiti regeste de Decebal si de înaintasii sai. În plus, eviden­tierea unor împrejmuiri romane necunoscute, aparti­nând, cel mai probabil, de ultima perioada de locuire a Sarmi­zegetusei, indica existenta unui castru cu mult mai mare decât se cunostea pâna acum, construit de cuce­ritori dupa primul razboi daco-roman si aban­donat înaintea celui de-al doilea razboi…Noutati despre Sarmisegetusa Regia

Vânatorii de comori

Când au început pre-documentarea filmarilor la pelicula „Imperiul pierdut al Romei”, prezentatorul englez Dan Snow, de la BBC, si experta în arheologie Sarah Parcak, de la Alabama State University din Alabama, habar nu aveau ca urmau sa schimbe radical teoriile specialistilor din România referitoare la Sarmi­zegetusa Regia, vechea capitala a Regatului dac. Cei doi si-au bazat proiectul de televiziune pe rezultatele spectaculoase obtinute anterior de Sarah în Egipt. Cu ajutorul imaginilor captate de sateliti si procesate de programe speciale de calculator (o tehnologie impor­tata, apartinând actiunilor de spionaj mili­tar), Sarah descoperise acolo peste 1.200 de situri arheologice necunoscute, de la temple de mult pier­dute pâna la noi piramide! Ca niste veritabili „vânatori de comori”, cum le spun arheologii cu experienta celor care urma­resc strict descoperirea de obiective spectacu­loase, si nu rele­varea sistematica a trecu­tului, cei doi prezen­tatori ai documentarului pro­dus de BBC sperau sa gaseasca asa ceva si în ca­drul filmarilor la „Imperiul pierdut”. Prima tinta a fost, previzibil, Ro­ma, unde si-au îndreptat atentia asupra vechiului port care deser­vea capitala imperiului. Acolo, Sarah si Dan au activat lentilele satelitilor în cautarea faimosului far din Por­tus, una dintre marile minuni ale lumii romane, care nu fusese înca descoperita. Cum, însa, din cauza nu­me­roaselor constructii moderne care acopera locul ve­chiu­lui port din apropierea Romei, cercetarea trena, cei doi au decis sa-si încerce norocul în vechea Dacie, regatul cucerit de Împaratul Traian la 106 d.Hr. În Mun­tii Orastiei, Dan si Sarah s-au lovit însa de o problema pe care nu o avusesera nici în Egipt, nici la Roma, vegetatia extrem de densa care acopera vestigiile din jurul Sarmizegetusei dacice fa­cea, practic, imposibila folosirea imaginilor satelitare. În locul unor ruine, satelitii nu vedeau decât marea de verde crud ce aco­pera muntii sacri ai dacilor.

Rezultate impresionante…

Pentru a putea patrunde, totusi, misterele Sarmize­getusei dacice, producatorii documentarului BBC au apelat la cercetatoarea românca Ioana Oltean, de la Exeter University, din Marea Britanie. „Cei de la BBC m-au contactat ca specialist în arheologia Daciei. Stiau de car­tea mea «Dacia: Landscape, Colo­ni­za­tion, Roma­nisa­tion», publicata în 2007. În­tâmplarea a facut sa fiu specia­lista si în arheologie aeriana si, de pe aceasta pozitie, am putut sa le ofer o con­sultanta mai com­plexa. BBC îsi dorea ca documentarul sa obtina informatii ar­heo­logice inedite, ca­re sa fie de folos cer­cetarilor de la sol. Eu, care efectuasem zboruri de recunoas­tere arheologica aeri­a­na în Ro­mânia, stiam ca la Sar­mizegetusa Regia urmele ar­heo­logice sunt acoperite de paduri, deci nedetectabile din satelit. De aceea, le-am suge­rat celor de la BBC sa foloseasca singura tehnologie capabila sa «vada» prin coroana copa­cilor, si anume LIDAR, o tehnologie care foloseste raze laser pro­iectate de pe un avion special”, ne relateaza Ioana Oltean.

Practic, sistemul LIDAR (Light Detection and Ran­ging) penetreaza vegetatia, indiferent cât e de den­sa. Tehnologia fusese folosita cu succes de arheologii care au descoperit orasul maias Caracol. Acolo au fost de ajuns patru zile pentru ca tehnologia sa le ofere ar­heologilor o harta mult mai detaliata decât ceea ce obtinusera dupa un sfert de secol de cercetari la sol! Acum, în cazul Daciei, bugetul pus la dispozitie de BBC a permis închirierea unui avion cu tehnologie LIDAR, care a survolat Gradistea de Munte. Primele rezultate ale analizei pe calculator a re­zul­tatelor transmise de sistemul de sca­nare l-au impresionat pe seful santierului arheologic de la Sarmi­ze­getusa, Gelu Florea, care recunoaste, în documentarul BBC, ca pe imagini apar ziduri si zone de ocupare a Sarmize­getusei Regia despre care cercetatorii români habar nu aveau ca exista! Ineditul descoperirii de la Gradistea de Munte e confirmat si de Ioana Oltean. „Imaginile care mi-au fost tri­mise dadeau suficienta siguranta pen­tru identificarea a cel putin o circum­va­latie de mari dimensiuni, pâna atunci necunoscuta în zona fortificatiei de pe Dealul Gradistei, si care acum se stie ca a fost construita de catre armata romana de ocupatie. Desigur, mai exista si alte date noi despre situl din Dealul Gradistei. Chiar în momentul de fata, procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curând oferite de catre BBC…”, a explicat cerce­tatoarea românca de la Exeter Uni­versity. Noi surprize ar putea aparea dintr-un moment în altul în legatura cu Sarmizegetusa dacica!

noutati spectaculoase despre sarmizegetusa regia,fosta capitala a dacilor

Un final nefericit

Prezentarea rezultatelor de la Gradistea de Munte în cadrul documentarului „Imperiul pierdut al Romei”este, din pacate, dezamagitoare. Superficiali în descrierea dacilor, pe care îi categorisesc drept „barbari”, fara nici o alta nuanta sau explicatie, si preocupati doar de emfaza fortei civilizatoare a Imperiului Roman, Dan Snow si Sarah Parcak se multumesc sa constate pre­zenta unui castru roman de dimensiuni mult mai mari decât cel cunoscut înainte de rezultatele LIDAR, cas­tru pe care, prezentat într-o simulare în plan drept, com­plet contrastant cu culmile si diferentele de nivel de la fata locului, îl populeaza cu baraci romane, expli­când prin aceasta ca Traian a lasat în Sarmize­getusa tru­pe numeroase pentru a putea impune pacea în zona… Dar chiar daca filmul lui Dan Snow a înselat asteptarile publicului românesc, rezultatele relevate de scanarea LIDAR – o directie importanta asumata de proiectul BBC – sunt acum la îndemâna specialistilor din România si pot fi folosite pentru a întelege, cu adevarat, realitatile Sarmizegetusei dacice pre si post-romane.

Urbanismul dacic depaseste orice închipuire

Informatiile puse la dispozitie de ima­ginile obtinute de BBC, plus o serie de alte argumente incontestabile, la care a avut ac­ces de-a lungul anilor, în timpul cerce­tarilor sale, l-au ajutat pe dr. Alexan­dru Diaco­nes­cu, arheolog de epoca ro­mana si confe­ren­tiar în cadrul Facultatii de Istorie a Univer­sitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, sa structureze o cura­joasa teorie legata de ca­pitala regatului dac. „Viziunea noastra pâna acum era ca Gradistea de Munte va fi fost o cetatuie ca toate celelalte, o cetatuie în care lo­cuiau câteva zeci de oameni, aseza­rea civila întinzându-se pe platourile secun­dare si la poalele dealului. Or, Gradistea e altceva! Sarmizegetusa dacica a fost, de fapt, un oras, ceea ce nu ne vine prea usor sa credem, dupa ce am tot citit ca între ziduri nu erau decât câteva sanctuare si cam atât. S-a gasit acolo, în doua-trei cladiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depaseste cantitativ tot fierul din Europa asa-zis barbara. Ai, la Sarmi­zegetusa, cea mai mare productie indus­triala din Europa, dupa Grecia si Roma! Recent, Simion Stefan, în cartea sa de­dicata razboaie­lor lui Domitian si Traian cu dacii, re­dactata în franceza, arata ca la Sarmi­zegetusa Regia a existat o locuire foar­te mare, pe care o plaseaza aproxi­mativ pe toata culmea dealului Gradistei. În plus, el intuieste ca incinta cetatii daci­ce trebuie sa fi fost mult mai extinsa, însa, fara date suplimentare, planurile propuse de Simion Stefan sunt inexacte… Dar acum, iata, intervin aceste fotografii platite de englezii de la BBC: iar imaginile LIDAR arata ca, în afara unui castru roman cunoscut, se mai vad urmele înca unui castru, precum si numeroase alte con­structii. Se dis­ting detaliile unui urbanism dacic care depaseste orice închipuire”, spune, entuziast, dr. Ale­xandru Dia­conescu.

Ce s-a descoperit pâna acum e infinit mai putin decât ce urmeaza

În 102, când, dupa primul razboi cu regele Dece­bal, împaratul Traian a impus conditiile pentru înche­ierea pacii, prima dintre ele a fost expulzarea din Da­cia a arhitectilor, a inginerilor si a instructorilor mili­tari, îmi spune Alexandru Diaconescu. „Asta îl durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori militari care îi ajutasera pe daci sa lupte bine contra romanilor si erau ingineri si arhitecti pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot ceea ce însemnau arhitectura si fortificatiile vremii”. „Având monopol pe metalele pretioase, Decebal era atât de bogat ca nici nu avea nevoie de moneda proprie. Ce sa faca el cu o moneda pe care sa scrie «Decebalus per Scorilo»? Dacii copiau la perfectie moneda romana si, astfel, practic, ei îi plateau în «valuta forte» pe acesti specialisti straini, despre care vorbeste punctul 1 al tratatului de pace din 102. Când se întorceau acasa, specialis­tii angajati de regii daci mergeau cu bani frumosi «si fara miros», câstigati peste Dunare. Unde mai pui ca monedele dacilor erau facute din metale de calitate, din argint mai bun decât cel de la Roma…”, îsi con­tinua rationamentul Alexandru Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte strânse cu cetatile pontice si cu lumea greaca si s-au folosit din plin de experti si specialisti din cetatile prietene. „Elitele dacilor nu erau straine de principiile urbanismului clasic. Recent descoperitul oras getic, datând din se­colul III înainte de Hristos, de la Sboryanovo, în Bulgaria, este posibilul predecesor al Sarmizegetusei dacice. Întreg situl, inclusiv celebra necropola de la Svestari, ocupa aproape 100 de hectare si este situat imediat la sud de Ruse”, argumenteaza profesorul Diaconescu.

„Totul are o anvergura incredibila fata de ceea ce stiam anterior”

„Fotografiile aeriene deschid o noua perspectiva în întelegerea lumii dacice, pentru ca avem de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre constructii pe terase cu un amplu sistem de canalizare si despre ziduri cu corectie optica, pen­tru care s-au folosit însemne grecesti. Pe fotografii se vad cladiri dincolo de zona cunoscuta pâna acum. Totul are o anvergura incredibila fata de ceea ce stiam anterior”, considera Alexandru Diaconescu.

„Noile fotografii arata ca sunt doua castre romane si o incinta dacica, mult mai mare, care cuprinde o acropola rectangulara si o agora, unde sunt sanctua­rele. Apoi, foarte spectaculos este faptul ca marele drum procesional continua mult spre vest, pe sute de metri. Catre vest se vad, de altfel, mai multe cladiri monumentale de piatra de o parte si de alta a dru­mului, despre care nu stiam nimic înainte”, remarca profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de la BBC. „E un drum neobisnuit, pentru ca este de o latime impresionanta, în comparatie cu drumurile ro­mane normale, care erau foarte înguste, cât sa treaca un car, doar cele principale atingând 12 metri latime. Plus ca drumul dacic era pavat cu blocuri de piatra atât de fina, ca parca ar fi fost calupuri de lut taiate cu sabia. Nu poate fi decât un drum ritualic, caci nu­mai la ceremoniile religioase mergi cu doua sau trei care unul lânga celalalt. Catre sud-est, din marele drum procesional porneste, perpendicular, un drum, probabil paralel cu cel care ducea la una dintre portile cetatii dacice. Aceste cai, care se încruciseaza în unghi drept, sunt specifice urbanismului ele­nistic. De altfel, si poarta de sud-est a incintei dacice, si turnul hexagonal de curtina au fost construite, conform cercetarilor ar­heologice, din blocuri fasonate conform teh­nicilor edilitare elenistice. Aceasta in­cinta ar trebui urmarita de arheologi pas cu pas, caci nu pare sa fi avut un traiect regulat”.sarmisegetuza-drum-pietruit-20669x1024

Daca scanarea LIDAR a reusit sa eli­mine, virtual, padurea care acopera vesti­giile antice, în realitate, arheologii vor tre­bui sa faca efec­tiv acest lucru, pentru a pu­tea sapa vechea Sar­mizegetusa. „Este evi­dent ca prima masura care trebuie luata este defrisarea padurii care a invadat rui­nele capitalei dacice”, au declarat la unison mai multi specialisti .

Ca orice oras construit în stil ele­nistic, Sarmizegetusa trebuie sa fi avut o parte înconjurata de zid, cu edificii publice si resedinte de lux, „orasul de sus”, si alta mult mai larga, „orasul de jos”, spune Alexandru Diaconescu. Un bun exemplu de astfel de oras, ridicat pe terase susti­nute cu ziduri, este Pergamon, în Asia Mica. „Sus erau re­se­dinta regala si tem­plele, apoi, pe terasele urmatoare, sunt ampla­sate piete publice si edificii de cult, iar mai jos, începe locuirea civila”, îsi imagineaza profesorul Diaco­nes­cu ­frumoasa capitala a dacilor. Cu doar un an în urma, îna­inte de documentarul celor de la BBC, un astfel de vis ar fi parut curata nebunie…

Formula AS

Bogdan

Per aspera ad astra