Fenomenul Tunguska, un mister neelucidat

Care este diferenta dintre comete, asteroizi, meteori, meteoriti si meteoroizi?

Cometele sunt alcatuite, in principal, din roca si gheata care se topeste sub forma unei cozi, in apropierea Soarelui.

Asteroizii sunt corpuri de roca metalica sau carbonica aflate pe orbita in jurul Soarelui.

Un meteoroid este un mic fragment dintr-un asteroid sau cometa. Daca acesta patrunde in atmosfera terestra si arde fara sa atinga solul (adica o „stea cazatoare”), devine un meteor. Fenomenul Tunguska

Un meteorit este fragmentul care „supravietuieste” traversarii atmosferei, intrand in coliziune cu suprafata Pamantului. Statisticile spun ca probabilitatea unui impact cu Pamantul scade odata cu cresterea marimii obiectului.

Acum sa vorbim despre cel mai „interesant” obiect ce s-a intersectat pana acum cu orbita Pamantului. Este vorba despre celebrul eveniment ramas in istorie sub numele de „Fenomenul Tunguska”.

Ce a cauzat explozia, la altitudine medie deasupra Rusiei, acum mai mult de 100 de ani?

S-a scris mult despre el, dar adevarul începe abia acum sa iasa la lumina…

In dimineata zilei de 30 iunie 1908, cerul s-a impartit in doua deasupra padurii de langa raul Podkamennaya Tunguska si, apoi, o explozie a zguduit zona. Explozia a fost de aproape o mie de ori mai puternica decat bomba de la Hiroshima. Sursa acestui „bing-bang” nu putea fi decat extraterestra.

 OZN-ul care a salvat planeta Pamânt

 O minge de foc îsi face aparitia, strabate cu o viteza colosala taigaua siberiana si se prabuseste cu un zgomot asurzitor. Impactul este atât de puternic, încât undele seismice înregistrate s-au sim­­tit pâna la Londra, iar sunetul exploziei s-a auzit pâ­na la o distanta de peste 800 de kilometri. În urma cioc­nirii cu solul, nu s-a format nici un crater, dar pe o su­pra­fata de peste doua mii de kilo­metri patrati totul a fost culcat la pamânt. Aproximativ 80 de mili­oa­ne de copaci au fost smulsi din ra­da­cini.

Obiectul „Tunguska” a fost de cinci ori mai mare decat meteorul Apollo care a patruns in atmosfera terestra si a explodat deasupra orasului Celiabinsk (Rusia), in februarie 2013, fiind printre cele mai mari mentionate in istorie.

De-a lungul secolului, s-au ve­hi­culat zeci de ipoteze si posibile ex­plicatii ale fenomenului petrecut în 1908 în în­de­partata Siberie, înce­pând de la comete, asteroizi, fulgere globulare sau blocuri de gheata, pâ­na la teoria ca Pa­mântul s-ar fi in­ter­sectat cu o gaura neagra. Însa ce s-a petrecut în realitate acolo ramâ­ne pâna astazi un mister.

Fenomenul tunguska un mister

Conform calculelor moderne, corpul cosmic prabusit în Siberia avea o masa mai mare de o mie de tone si a intrat în atmosfera terestra cu o viteza de apro­xi­mativ 50.000 km/ora. La 8,5 kilometri dis­tanta de pamânt, din motive înca neelucidate, a ex­plodat cu o putere de 185 de ori mai mare decât bomba ato­mica de la Hiroshima.  Daca obiectul nu s-ar fi des­compus înainte de impactul cu solul, poate ca Pa­mântul, astazi, nu ar mai fi existat. Printre numeroasele ipoteze legate de accident, a existat si opinia ca ex­plo­zia a fost produsa de o nava extraterestra care s-a inter­pus, eroic, impactului cu un meteorit gigantic, ce se indrepta spre Pamânt. Cel putin asa sustine inginerul rus Iuri Labvin, presedintele Fundatiei Tunguska si direc­torul Muzeului Meteoritului Tunguska si al altor obiec­te cosmice.

De peste 20 de ani, Iuri Labvin studiaza acest feno­men si a condus zeci de expeditii în Tinutul Krasnoiarsk, acolo unde spera sa descopere fragmente ale navei extraterestre salvatoare. Teoria sa are la baza argumente aduse înca de la jumatatea secolului al XX-lea, când, în urma expeditiilor organizate în regiune, din pamân­turile rascolite au iesit la iveala fragmente mi­nuscule de sticla, compuse din mari can­titati de iri­diu, nichel si elemente chi­mice de origine nepamân­teana. Inginerul rus este convins ca acestea nu repre­zinta decât ramasitele tabloului de comanda al navei extraterestre. „În prezent, nu exista tehnologie care sa permita realizarea unor astfel de aliaje. De altfel, cercetând so­lul dealurilor din regiune, am desco­pe­rit fragmente de obiecte necunoscute. În urma testelor, am depistat ca acestea contin silicat de fier, într-o forma care nu exista în natura si care, cu atât mai putin, ar fi putut fi cre­ata de om. Astfel de ma­te­riale sunt categoric artificiale, de origine nepamânteana”, sustine savantul rus.

fenomenul tunguska cel mai mare mister

La finele anului 2006, profesorul Iuri Labvin a orga­nizat o noua expeditie, de-a lungul râului Podkamenaia Tunguska, în apropierea ca­ruia s-a produs evenimentul. Echipati cu diverse instru­mente si aparate de detectare a metalelor, cercetatorii rusi au explorat minutios malu­rile râului pe o distanta de câteva sute de kilometri, în cautarea altor fragmente din obiectul nepamântean. În apropierea localitatii Bai­kit, din aceeasi regiune Kras­noiarsk, la doua sute de kilometri distanta de epicentrul exploziei, savantii au descoperit niste pietre stranii, asemanatoare cuartului, inscriptionate cu diverse linii si forme geometrice. Desi cristalele au fost amanuntit studiate în laboratoarele Institutului de Fizica din Krasnoiarsk, nu s-a putut depista originea lor si nici stabili elementele lor componente. „Le-am testat pâna si duritatea, în­cer­când sa le aplicam taieturi similare ce­lor deja existente. Desi am utilizat un laser performant, nu am reusit decât sa le zgâ­riem superficial. Cu sigu­ranta, na­tura nu ar fi putut crea astfel de re­prezentari. Pe de alta parte, este aproa­pe exclus ca acestea sa fi fost aplicate de om, manual. Se pare ca fragmentele sunt parti componente ale unei ma­trice în care sunt înma­gazinate anumite informatii. Este foarte posibil sa fie elemente ce au alcatuit cutia neagra a navei extraterestre. Semnele scrijelite probabil nu sunt decât niste marcaje, iar informatia esentiala se afla în interior”, afirma inginerul Iuri Labvin.

Asemenea pietre au fost descoperite în mai multe locuri, de-a lungul râului Podkamenaia Tunguska, une­le la sute de kilometri distanta de epicentrul explo­ziei. Dar acest amanunt, afirma savantul rus, nu este decât un argument în plus în sustinerea presupunerii sale ca deasupra Siberiei a avut loc o ciocnire între un meteorit si o nava de origine non-pamânteana, iar în urma im­pac­tului, fragmente din nava cosmica au fost aruncate la distante apreciabile. „Deasupra Siberiei a explodat, într-adevar, un meteorit. Dar în acelasi timp, acolo a explodat si o nava extraterestra, ale carei ramasite le descoperim astazi”.

Pasarea de foc

Timp de 20 de ani, cercetatorul rus a strabatut re­giunea în lung si în lat, adunând dovezi, culegând in­for­matii. Locuitorii din împrejurimi i-au povestit ca au trecut deja decenii de când în acest loc terifiant nu mai îndrazneste nimeni sa patrunda. Se spune ca de aici, în timpul noptilor, se aud urlete stranii, nepa­mântene, iar padurea freamata nelinistit. Cei care s-au încumetat, totusi, sa cerceteze locurile povestesc ca, în mod neo­bis­nuit, nu au întâlnit în taiga nici tipenie de vietate. De parca ceva sau cineva le-ar fi avertizat de cata­clis­mul ce avea sa se petreaca si apoi le-ar fi alun­gat defi­nitiv.

fennomenul tunguska neelucidat inca

Studiind folclorul local, Iuri Labvin a descoperit cu uimire ca în legendele tangutilor, o populatie nomada din taigaua siberiana, se vorbeste despre o ciocnire pu­ternica, devastatoare, care va salva omenirea. Se pare ca oamenii locului aflasera ca o tragedie este pe cale sa se produca cu mult înainte ca evenimentul sa aiba loc efectiv. Poate ca asa se explica faptul ca în ur­ma ex­ploziei cumplite, nici o fiinta omeneasca nu a avut de su­ferit. Samanii siberieni, cei care calauzeau viata spi­ri­tuala a comunitatii si vegheau asupra sufletului ei, au prevazut viitorul dezastru. În stare de transa, au strabatut lumi diferite si, conectându-se la surse cos­mice de informatii, au aflat despre pericolul iminent. „Spre Pamânt zboara o pasare de foc, desprinsa din Soare. O pasare mânioasa. Dar Luna se va ciocni de Soare si vom fi mântuiti. Foc va fi pe Pamânt, dar vom supra­vie­tui”, au prezis samanii tanguti. Toti nomazii ce sa­las­luiau în acest tinut vast au dat ascultare vorbe­lor ba­trânilor si au parasit zona pe care o populau, zona ce avea sa fie aproape complet distrusa.  Astfel, în di­mineata exploziei, tangutii priveau de la distanta „fil­mul Apocalipsei”.

Batrânul Serghei Pikunov, nepotul unui martor ocu­lar al evenimentului, îsi aminteste si astazi povestile bu­ni­­cului sau despre acea zi înspaimântatoare. „Oa­menii stiau ca ceva se va petrece, dar nu se asteptau ca totul sa fie atât de înfricosator. Un car de foc se pra­valea peste ei, într-un zgomot infernal, zguduind pamân­tul. Pasarea de foc, asa cum o numeau batrânii, avea o forma conica, asemanatoare unei iurte. Cu câ­teva clipe înainte de a se prabusi la pamânt, o minge stralucitoare, aparuta de nicaieri, i-a curmat zborul, nimicind-o. Sageti de foc au cazut pe pamânt si totul s-a cutremurat. Dar asta ne-a fost salvarea”.

În arhivele Fundatiei Tunguska, înfiintata de Iuri Labvin, exista zeci de marturii similare, care atesta faptul ca ceva sau cineva, dintr-un motiv necunoscut, ar fi ales sa se autodistruga pentru a salva Planeta de la pieire. Desi ipoteza cercetatorului rus pare desprinsa dintr-un roman science-fiction, totusi, nu putem sa nu ne întrebam daca ea nu are o baza reala.

Ciudata padure de la Tunguska

fenomenul tunguska unul din cele mai mari mistere

Chiar din primele luni de dupa explozia de la Tun­guska, în regiunea în care s-a produs catastrofa au început sa se manifeste diferite anomalii si fenomene stranii. Dupa incident, din taigaua deasa de conifere, ce se întindea pe mii de kilometri patrati, nu a mai ramas decât jumatate. Milioane de copaci au fost smulsi din rada­cini si culcati la pamânt, ca într-o imagine post apocaliptica. Însa, la scurt timp, în mod miraculos si într-un ritm neobisnuit de rapid, din solul nisipos au început sa creasca alti copaci, însa de specii ce nu se întâlnesc în aceasta zona: mesteceni, stejari, fagi. În plus, exact în locul unde se presupune ca ar fi avut loc explozia, copacii cresc anormal, unul rasarind din celalalt, într-o încrengatura stranie. Din trunchiul unui pin gros porneste, paralel, tulpina subtire a unui mes­teacan. „Un asemenea fenomen nu se mai întâlneste ni­caieri în lume”, sustine acelasi Iu­ri Labvin, care studiaza atent fie­care amanunt ce îl poate ajuta la de­monstrarea teoriei sale. „Aici intalnim o mutatie genetica pro­vo­cata de obiectul cosmic. Tocmai explo­zia a creat acest efect. Padurea este plina de asemenea «malformatii», cu specii total diferite de copaci ce cresc din aceeasi radacina, cu mes­teceni de o înaltime de peste 20 de metri, cu arbori ce nu ar trebui sa se dezvolte în mod normal în ase­me­nea sol si clima, crescând cu o viteza accelerata. Asa ceva în natu­ra nu mai exista”.

Vasul furat

fenomenul tunguska pietrele inscriptionate gasite acolo
Pietrele inscriptionate gasite la fata locului

 

Tocmai aici, în acest loc atât de misterios, în anii 60 ai seco­lului trecut, fizicianul rus Kiril Kabanov, în timpul unei expeditii stiintifice secrete, a descoperit în solul ni­si­pos din taiga un obiect aparent ba­nal, care avea sa îi schimbe întrea­ga existenta. Înca din anul 1950, în Rusia a început sa se vehiculeze ipo­­teza conform careia obiectul ca­zut în taigaua siberiana nu fusese un meteorit sau un asteroid, asa cum se sus­tinea oficial, ci o nava ex­trate­res­tra. Teoria a fost lansata de scri­itorul si inventatorul rus Ale­xandr Kazantev si sugera faptul ca incidentul de la Tunguska se dato­rase unei explozii nucleare provo­cate de un aparat de zbor de origine nepamânteana. Presupunerea sa pornea de la similitudinile existente între exploziile nucleare de la Hiro­sima si Nagasaki si fenomenul ce avusese loc în Si­beria.

Drept urmare, în 1961, condu­cerea de la Krem­lin a desemnat o echipa de cercetatori, cos­mo­nauti, ingineri si geologi, pentru a porni într-o expe­di­tie secreta în taigaua siberiana. Misiunea lor era de a desco­peri daca într-adevar acolo se prabusise sau nu o nava extrate­res­tra. Conform rapoartelor ulterioare, ex­pe­ditia nu s-a soldat cu succes, cerce­tatorii întorcân­du-se la Mos­co­va fara nici un fel de dovezi. Însa ni­meni nu stia ca fizi­cia­nul rus Kiril Kabanov, unul din­tre mem­­brii expe­ditiei, facuse o des­co­perire ce putea revolutiona toate teo­riile referitoare la fenomenul Tun­gus­ka. Printre copacii cazuti la pamânt, sa­van­tul gasise, absolut întâmplator, un pocal dintr-un material straniu. Dar în loc sa declare obiectul, acesta a prefe­rat sa si-l în­suseasca. Ajuns acasa, Kiril Kabanov a în­ceput sa stu­dieze pocalul si a de­pistat ca acesta este creat din­tr-un ma­terial ce are la baza siliciul, un ele­ment chimic raspândit în natura, dar care nu se gaseste în stare libera. Cercetatorul a realizat ca vasul este unul cu totul special si a hotarât sa se foloseasca de el. Po­calul devenise aproape un obiect de cult. Noap­tea dormea cu el lânga cap, iar ziua îl folosea pen­tru a bea apa din el. Cu timpul, a constatat ca se simte excelent, ca are mult mai multa energie si vi­goare, desi nu mai era de mult la vârsta tineretii. Kiril Kabanov a trait 103 ani si nu a suferit niciodata de vreo afectiune. Înainte de a muri, i-a povestit nepotului sau ca obiectul are o lega­tura directa, speciala, cu locul în care s-a petrecut explozia de la Tunguska. Cel mai probabil, pocalul are o origine extraterestra si a fost creat în scopuri tera­pe­utice. „Asa ceva nu mai are nimeni pe Pamânt. El vine de Acolo”, a spus Kiril Kabanov cu privirea atintita în sus. Povestea pocalului a fost recent relatata în presa ru­seasca de catre Igor Poduhevici, nepotul savantului, cel care în urma cu 12 ani a mostenit vasul miraculos.

Graalul rusesc

Când a primit pocalul, Igor Poduhevici, un om prag­­matic, nu a crezut o vorba din spusele bunicului. A pus vasul într-o cutie din garaj si a uitat complet de exis­tenta lui. Pâna într-o zi, când sotia lui a fost diag­nosticata cu cancer la pancreas. Intamplari incredibile din Extremul Orient rusDesi a fost operata de ur­genta, medicii nu erau deloc optimisti în privinta su­pravietuirii sale. Sentinta a cazut nemilos peste familia lui Igor Poduhevici, care de abia atunci si-a amintit de spusele bu­nicului si de pocalul tamaduitor. L-a adus de îndata si, punându-l pe masa, i-a spus sotiei pe un ton poruncitor: „De azi îna­inte, vei bea doar din acest vas. Sunt si­gur ca el este salvarea noas­­tra!”. Si asa s-a întâmplat. În mai putin de un an, Vera Podu­hevici, spre ui­mirea medicilor, era complet vindecata: nici urma de celule can­ceroase active în orga­nism. Ca­zul însanatosirii ei mira­cu­­loa­se, cu ajutorul po­ca­lului mis­te­rios, a fost larg dezbatut în presa din regiunea Krasnoiarsk si, cu­rând, vestea s-a raspândit în în­trea­ga Siberie. Marile cotidiene din nord-estul Rusiei titrau cu litere de-o schioapa pe prima pa­gina: „Graalul rusesc” sau „Va­sul ta­maduitor – un dar al ex­tra­te­res­trilor”. Nu dupa multa vre­me, o mul­time de oameni au în­ceput sa bata la usa aparta­mentul familiei Poduhevici, cu rugamin­tea de a le permite macar sa atin­ga paharul miraculos. „Unii se prabuseau în ge­nunchi, cuprinsi de evlavie, convinsi fiind ca po­ca­lul este chiar Sfântul Graal, po­tirul din care a baut Iisus Hris­tos în timpul Cinei celei de Tai­na”, po­ves­teste Igor Poduhe­vici. „Din moment ce a fost un dar venit de Sus, am considerat ca trebuie sa se bucure de el toata lumea, astfel ca nu am oprit pe nimeni sa se foloseasca de vir­tutile lui. Oamenii veneau ca la tratament, zi de zi, doar pentru a-si sorbi ceaiul din el. Si, mare ne-a fost si noua mi­rarea când am vazut ca, treptat, tot mai multi se vin­decau: ba de boli pulmo­nare, ba de diverse afectiuni ale ochilor, ale pielii sau chiar de tulburari mai grave”.

fenomenul tunguska un mare mister

În câteva luni, stirea a ajuns pâ­na la Moscova si familia Podu­he­vici a fost contactata de mai multe ins­titute de cerce­tare, cu cererea de a le oferi pocalul catre studiu. Ast­fel, cupa miraculoasa a facut înconjurul Mos­covei, tre­când prin mâinile diver­silor experti. Ra­poartele sunt ab­solut ulu­i­toare. „Dupa toate proba­bi­litatile, con­form com­po­zitiei sale chimice, obiectul nu are o origine paamân­teana. A fost creat din 95,5% si­li­ciu si res­tul dintr-un amestec din metale, precum: mo­libden, zir­coniu, cu­pru, osmiu, argint, seleniu, cobalt si neo­dim”, atesta Nikolai Podgornîi, di­rectorul Institutului Na­tional de Ge­ologie si Mineralogie de la Moscova. „În urma unui experiment, am ajuns la o concluzie uimi­toare. Lasat timp de 20 de ore într-un recipient cu apa, pocalul modifica calitatile acesteia, transfor­mând-o într-una cu proprietati terapeutice. Astfel, în con­tact cu elementele chimice din care este compus po­calul, concentratia sarurilor minerale din apa creste”.

Desi obiectul a fost studiat si analizat de diverse ins­titutii stiintifice, cercetatorii rusi nu au reusit sa stabileasca cu exactitate originea si tehnologia lui de fa­bricare. Toti au cazut însa de acord asupra ace­leiasi pareri: pocalul, cel mai probabil, nu a fost creat de mâna omului. Dar care este provenienta lui, nu se poa­te spune cu siguranta. Cert este faptul ca între acest obiect misterios si evenimentul petrecut în taigaua si­beriana exista o tainica legatura. O legatura care ne duce cu gândul catre aceeasi idee: cineva sau ceva din Univers, o inteligenta superioara, necunoscuta, ne ve­ghea­za si ne sustine.

Surse: Formula As si Terra Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra