Pestera Movile, primul ecosistem din lume cu viata bazata pe chemosinteza

pestera movile-2
Pestera Movile
Pestera Movile, un ecosistem format fara lumina soarelui si cu un nivel al oxigenului foarte scazut

În 1986 un grup de cercetatori români a realizat una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, în timp ce facea cercetari asupra solului, în vederea construirii unei centrale electrice în apropierea Marii Negre.

Descoperirea Pesterii Movile din Dobrogea avea sa uimeasca întreaga lume stiintifica o data cu descoperirea unei lumi subterane ostila oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafata.

Nu era pentru prima data când se descoperea viata într-o pestera, dar în cazurile anterioare viata subterana depindea de cea de la suprafata.

La Movile, cercetatorii au descoperit un cerc complet închis, un ecosistem în sine, total independent de suprafata. Acest  lucru  l-a facut pe unul dintre cercetatori sa afirme ca daca în urma unui razboi nuclear viata de pe pamânt ar disparea, acest ecosistem ar fi un supravietuitor.

Se pare ca pestera pastreaza secretul originii vietii. Au fost identificate mai multe specii de animale, dintre care 33 erau specii noi. Dr. Cristian Lascu le denumeste fosile vii, care au reusit sa supravietuiasca milioane de ani. Refugiul lor în subteran îsi are începuturile în epoca de gheata.

Una dintre teoriile genezei sustine ca populatia pesterii a fost izolata în urma cu cinci milioane jumatate de ani, când nivelul Marii Negre a scazut simtitor. În acel timp, cei mai apropiati stramosi ai omului de azi erau maimutele din sudul Africii.

pestera movile,primul ecosistem din lume cu viata bazata pe chemosinteza

Ineditul acestei descoperiri consta în existenta primului ecosistem din lume cu o  viata bazata pe chemosinteza. Printre creaturile descoperite se afla un miriapod care masoara 10 cm, al carui muscatura este veninoasa.

Cercetatorii au identificat doua spatii cu aer. În primul se aflau specii de nevertebrate cunoscute, însa în cel de-al doilea spatiu au descoperit un strat ce avea o consistenta laptoasa. Acest strat era compus din materiale organice. Aerul nu era respirabil, fiind otravit cu gaze nocive vietii, cum ar fi hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon, nivelul oxigenului fiind foarte scazut.

Absenta luminii solare duce la eliminarea posibilitatii de a obtine hrana prin fotosinteza, de aceea organismele aflate aici s-au adaptat la conditiile de mediu. Utilizând energia chimica rezultata din oxidarea hidrogenului sulfurat, microorgansimele foloseau chimiosinteza pentru a-si procura hrana. Acest procedeu a dus la formarea stratului cu aspect laptos, plin cu microorganisme, care au constituit hrana pentru celelalte animale aflate în pestera, ei fiind ultima veriga a lantului alimentar. Acest sistem autosustinut nu a fost niciodata întâlnit la suprafata Terrei.

Dr. Cristian Lascu nu a gasit dovezi ale provenientei apei din exterior. Teoria elaborata de acesta este ca apa de la suprafata României contine un isotop, consecinta a dezastrului de la Cernobâl, iar daca aceasta apa ar fi fost de la suprafata ar fi trebuit sa contina implicit si acest isotop. Însa testele au aratat ca era inexistent. Apa provenea dintr-o rezerva subterana care se pare ca a fost pastrata aici timp de 2500 de ani. Nefiind alimentata din exterior, s-a creat un ecosistem închis, total diferit de cele aflate la suprafata. Printre speciile noi de carnivore gasite aici se numara doi pseudoscorpioni, un miriapod, o specie noua de lipitoare, patru paienjeni si un scorpion de apa, diferit de rudele sale cunoscute.

Locuitorii subterani au o culoare pala, iar ceea ce îi diferentiaza complet de rudele lor de la suprafata este lipsa totala a vederii si antenele de proportii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe întuneric.

pestera movile, primul ecosistem din lume a carui viata se bazeaza pe chemosinteza

Simpla prezenta umana în acest loc ameninta serios viata ecosistemului, deoarece simplul proces respirator, poate cauza dezechilibre, prin modificarea nivelului de oxigen si de dioxid de carbon din pestera. De aceea, este permisa intrarea a cel mult trei persoane o data.

Larry Lemke de la centrul de cercetare NASA a asemanat conditiile de viata din pestera Movile cu cele de pe Marte. Lemke, care lucreaza la o misiune de cerecetare a existentei vietii pe Planeta Rosie, crede ca este posibil sa fi existat forme de viata pe aceasta, în urma cu 3,5 miliarde de ani, când Marte era mai calda. Cazul pesterii Movile a readus speranta gasirii unor forme de viata incipiente în subteranul planetei, unde exista surse de apa lichida calda.

Descoperirea acestei pesteri nu i-a inspirat doar pe cercetatori, ci si pe scenaristii americani, care au scris o poveste plecând de la aceasta descoperire, culminând cu productia filmului „The cave” în 2005, în regia lui Bruce Hunt.

http://www.worldwideromania.com

Bogdan

Per aspera ad astra