De la o noua stea la primul hominid

Spectacolul cercetarii stiintifice continua fara ragaz. Daca ar trebui sa ne oprim la doua dintre cele mai remarcabile descoperiri recente, atunci cel mai potrivit ar fi sa optam pentru noua stea descoperita de un roman si cea mai veche fosila a unui hominid. In domeniul astronomiei, a observarii Universului, de multe ori astronomii amatori, adica acei pasionati care scruteaza cerul noptii cu mijloace proprii, spre deosebire de astronomii care lucreaza la marile si superdotatele observatoare raspandite pe glob, ajung la rezultate mult mai spectaculoase decat expertii cu pedigri.

Sunt exemple numeroase de astronomi amatori care au observat pe cerul noptii asteroizi, planete sau galaxii doar cu ajutorul unor simple telescoape, uneori construite chiar de ei insisi, inaintea specialistilor care dispun de centre astronomice supersofisticate. Rezultate spectaculoase se pot obtine uneori si cu telescoape aflate in orase mai mici. Acesta este cazul muzeografului Dumitru Ciprian Vintdevara de la observatorul astronomic din Barlad, a carui descoperire poate ramane in istoria astronomiei: el a observat in premiera mondiala o stea nemaivazuta pana acum, aflata undeva, la 21 de milioane de ani-lumina de Pamant. Adica la o distanta de 6,3 x 10 la puterea 12 kilometri de noi!

 Sa amintim ca Observatorul Astronomic Perseus din cadrul Muzeului „Vasile Parvan” din Barlad se numara printre cele mai dotate observatoare astronomice din tara si este locul unde in ultimul timp s-au reusit multe lucruri deosebite, atat din punct de vedere al activitatilor cu publicul, cat si in domeniul astrofotografiei si al cercetarii stiintifice.

Supernova sau nova rosie?
de la o noua stea la primul hominid
Galaxia M 101

 Dupa cum declara Dumitru Ciprian Vintdevara, descoperirea s-a facut in noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, pe cand observa o zona din dreptul unei galaxii destul de apropiate de Pamant, Messier 101. Interesant este faptul ca, initial, muzeograful a crezut ca formatiunea observata este o supernova, desi ulterior si-a dat seama ca se inselase. Pentru ca inainte de a te bucura de o descoperire astronomica este nevoie ca ea sa fie confirmata si omologata.

 Desi descoperirea se putea datora unor imperfectiuni fotografice, pe 13 februarie 2015, astronomul neozeelandez Stu Parker, utilizand un telescop din Spania, a confirmat ca intr-adevar, exista un nou obiect in galaxia M 101. Ulterior s-a constatat, insa, ca noua descoperire nu este o supernova, si o perioada de timp natura acestui obiect a fost incerta. De-abia dupa o luna, mai exact pe 11 martie 2015, a fost publicata o telegrama astronomica in care se confirma spectrografic ca noul obiect este de fapt o nova rosie luminoasa.

 La concluzia aceasta au ajuns si mai multe observatoare astronomice din Rusia, printre care si telescopul SAO de 6 metri BTA, cu camera spectrala SCORPIO, din Muntii Caucaz. Cert este ca fenomenul este foarte rar, pana acum fiind inregistrate doar cinci asemenea obiecte astronomice: M31 RV din galaxia Andromeda, descoperit in anul 1988 – posibila nova rosie luminoasa; V4332 Sgr din galaxia noastra, descoperit in anul 1994; V838 Mon din galaxia noastra, descoperit in anul 2002 – cel mai studiat dintre toate; M85 OT2006-1 din galaxia M85, descoperit in anul 2006 – prima nova rosie confirmata (23 mai 2007 – nova rosie luminoasa a fost anuntata ca fiind un nou tip de nova si se crede ca s-a format la unirea a doua stele din secventa principala); V1309 Scorpii din galaxia noastra, descoperit in anul 2008. La acestea se adaga descoperirea de la Observatorul din Barlad. „Nu este nici o nova obisnuita, nici supernova, este undeva intre acestea. Dand timpul inapoi in istorie, nu am descoperit vreun roman care sa faca o asemenea descoperire. Am avut noroc mare”, a punctat Vintdevara. Si multa pasiune, am adauga noi. Si, pana la urma, ce nume va primi noua stea? Gandul ne zboara aproape fara voie la piesa de teatru a lui Mihail Sebastian, Steaua fara nume. Dumitru Ciprian Vintdevara n-a gasit deocamdata un nume pentru nova rosie luminoasa descoperita de el, dar e convins ca ea va primi un nume de catalog, nu foarte repede, insa cu siguranta intr-un an sau doi. „Probabil o sa ia indicativul galaxiei si anul descoperirii. Probabil 2015 si o combinatie de numere”, a precizat specialistul.

Arheologie si istorie veche

 Lupta pentru descoperirea celor mai vechi hominizi de pe planeta se dovedeste a fi una nobila, atata vreme cat vorbim despre inceputurile omului pe Terra. Dupa ce vom descoperi cu exactitate cine suntem, ne mai ramane sa aflam de unde venim si apoi incotro ne ducem, doua intrebari care au ramas deocamdata fara raspuns.

mandibula din Etiopia
Mandibula din Etiopia

 La inceputul lunii martie s-a anuntat descoperirea in Etiopia a unei mandibule cu dinti datand de acum 2,8 milioane de ani, lucru care semnifica faptul ca aceasta ar putea fi cea mai veche fosila de hominid descoperita vreodata. Astfel, originile omului sunt impinse cu 400.000 ani in urma. Descoperirea acestui maxilar inferior ajuta la reducerea decalajului dintre evolutia Australopithecus-ului – celebra Lucy datand de acum 3,2 milioane de ani – si primele specii ale genului Homo, cum sunt Homo erectus sau Homo habilis, conform paleontologilor.

 Din domeniul arheologiei vine o stire care vorbeste despre descoperirea unui artefact masiv datand din secolul al VII-lea si descris ca unul dintre cele mai importante elemente arheologice scoase la iveala vreodata in Laos. Piesa cuprinde sculpturi ce infatiseaza personaje din mitologia hindusa si masoara 2,2 metri lungime pe 90 de centimetri latime.

 Conform arheologilor, aceasta piesa a fost atasata probabil la o poarta de altar in complexul religios Vat Phou. Si descoperirile arheologice nu se opresc aici. O echipa de arheologi a anuntat in a doua jumatate a lunii martie descoperirea unui arc vechi de peste 2.000 de ani, in complexul funerar care adaposteste celebra armata din teracota, arma care, potrivit expertilor, este mai avansata decat altele din acea epoca si ar fi putut constitui „arma secreta” cu ajutorul careia imparatul Qin Shi Huang a unificat China. Conform Agerpres.ro, arcul, de 1,3 metri, putea lansa sageti la peste 800 de metri distanta, o raza de actiune superioara celei a unor pusti de asalt moderne, ceea ce a permis, probabil, ca armata lui Qin sa castige aproape toate bataliile impotriva adversarilor lui.

Revista Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra