Franta si loviturile de stat

Revolutia Franceza, care a debutat în 1789, a fost momentul declansarii unor tulburari politice care au determinat mari framântari sociale si chiar razboaie împotriva mai multor coalitii europene. În aceste circumstante, loviturile de stat au fost inevitabile si numeroase victime au cazut cu acele ocazii, deseori sângeroase. Istoria consemneaza ca între 1794 si 1961 s-au produs in Hexagon opt tentative de rasturnari politice, dintre care cinci au reusit. Ultima s-a produs în timpul presedintiei lui Charles de Gaulle.

Robespierre
Robespierre
De la Robespierre la Charles de Gaulle

 Istoricii francezi considera ca votul dat de Conventia Nationala (Camera unica a Parlamentului) pentru executarea lui Maximilien Robespierre, în 1794, a fost o autentica lovitura de stat. Acesta conducea Comitetul Public al Salvarii si instaurase Regimul Terorii. Sistemul judiciar din acea perioada decisese ghilotinarea a peste 16.000 de persoane, dintre care peste 2.600 numai în Paris. Robespierre a fost ghilotinat fara judecata, la 28 iulie 1794, împreuna cu fratele sau Augustin.

 Urmatoarea lovitura de stat în Franta s-a produs în 1797, atunci când Directoratul (guvern provizoriu alcatuit dintr-o colectivitate de cinci persoane), cu ajutorul armatei, i-a deposedat pe regalisti de orice putere în stat si a decis înfiintarea unui sistem legislativ bicameral, o noua constitutie si separarea puterilor în stat. Cu timpul, si forma de guvernamânt Directorat a devenit impopulara, caci masurile impopulare erau necesare din cauza revoltelor regalistilor si a tulburarilor din mai multe colturi ale tarii.

 La 9 noiembrie 1799, Napoleon Bonaparte a preluat puterea militara si apoi pe cea parlamentara, fortând Directoratul sa demisioneze. Noua forma de guvernamânt s-a numit Consulat (cu trei „consuli”), iar Napoleon Bonaparte a devenit Prim-Consul si neoficial, dar de facto, seful statului francez. Unii istorici considera Consulatul „cea mai importanta perioada din istoria Frantei”.

 Consulatul cu Napoleon în frunte a durat din 1799 pâna în 1804, când faimosul general s-a autoproclamat împarat. Domnia acestuia insa a început sa se clatine serios dupa esecul campaniei din Rusia. Astfel, în 1812 generalul Claude de Malet a încercat înlaturarea lui Bonaparte de la putere. Conspiratorii condusi de Malet au fabricat documente false care aratau ca Napoleon a murit în Rusia. El a fost executat la 29 octombrie 1812…Franta si loviturile de stat

 Dupa trei ani, în 1815, Napoleon Bonaparte scapa din exilul de pe Insula Elba, se întoarce la Paris si-l înlatura de la putere pe Ludovic al XVIII-lea, la 19 martie. Dar aceasta lovitura de stat a adus o domnie foarte scurta, Napoleon fiind învins definitiv la Waterloo, la 18 iunie 1815… În 1851, nepotul sau Louis-Napoleon, atunci presedinte, da o lovitura de stat în urma careia devine împarat cu titlul Napoleon al III-lea.

Tentative dupa razboi

 Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, în Franta s-au declansat doua tentative de lovitura de stat. În 1958, Pierre Lagaillard a condus o tentativa în urma careia Charles de Gaulle a revenit la putere. A fost arestat si amnistiat în 1968. În 1962, Charles de Gaulle a fost tinta unui atentat condus de ofiterul-inginer Bastien-Thiry. O ploaie de gloante s-a abatut asupra masinii prezidentiale la 22 august 1962, dar si Charles de Gaulle, si sotia sa, Yvonne, au scapat. Thiry a fost executat în 1963.

Bogdan

Per aspera ad astra