Secretele Sarmizegetusei Regia, capitala regatului dac

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de razboaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oras antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanta fiindu-i astfel recunoscuta pe plan mondial.

Sarmizegetusa Regia este este considerata „perla” Parcului Natural Gradistea Muncelului Cioclovina, rezervatia naturala întinsa pe aproape 40.000 de hectare în Muntii Sureanu. Sarmizegetusa a fost cea mai importanta si cea mai mare asezare din istoria Daciei, iar în prezent este unul dintre siturile istorice principale din România. Este, de asemenea, monument UNESCO, alaturi de alte cinci foste cetati dacice din Muntii Orastiei.

 De unde provine numele Sarmizegetusa?

Toponimul Sarmizegetusa a aparut în inscriptiile antice si la autorii antici sub diferite forme Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege. Potrivit istoricilor, numele este compus din doua parti zermi (stânca, înaltime) si zeget (palisada, cetate), iar între date sunt „cetatea de pe stânca”, „Cetatea înalta”, „Cetate de palisade”.

secretele sarmizegetusei regia capitala regatului dac

Istoricul Vasile Pârvan arata ca numele asezarii indica sacralitatea acesteia, faptul ca Sarmizegetusa era o cetate a regilor.

 Cum arata Sarmizegetusa Regia în Antichitate ?

Asezarea Sarmizegetusa Regia, de pe Dealul Gradistii, era formata din trei parti dinstincte: cetatea, incinta sacra si cartierele unde se aflau constructiile civile. Potrivit istoricilor, întreaga asezare a Sarmizegetusei era dotata cu instalatii de captare si de transport a apei potabile si de drenare a apei de ploaie. În Sarmizegetusa Regia au functionat la un moment dat sapte temple, afirma Cristina Bodo, în lucrarea „Muntii Orastiei, centrul regatului Dac”, publicata în Monografia judetului Hunedoara.

Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa era si un loc de refugiu al dacilor. „Asezarea avea si o cetate, cuprinzând o suprafata de circa trei hectare între zidurile ei cu plan neregulat.

Sarmizegetusa n-avea în primul rând însemnatate strategica; spre deosebire de celelalte cetati care domina tinutul dimprejur, aceasta, desi se afla la 1200 metri înaltime, este ea însasi dominata de înaltimile înconjuratoare mai mari. E, prin urmare, o cetate de refugiu, menita sa adaposteasca numeroasa populatie din împrejurimi.

La Sarmizegetusa, locuintele asezarii civile se întindeau în afara zidurilor cetatii pe distanta de vreo trei kilometri, însirându-se pe terasele Dealului Gradistii si lasând, pare-se, între ele adevarate strazi”, scria Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat în 1965.

 Capitala Daciei aparata de un lant de cetati

secretele sarmizegetusei

Capitala Daciei era bine protejata în fata invadatorilor, de un sistem de fortificatii unitar. „O simpla privire pe harta arata ca fortificatiile de la Costesti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Rosie, Banita, ca si numeroasele elemente defensive de mai mica însemnatate, au fost concepute în vederea unui scop limpede: protejarea marelui centru economic, politic si religios-cultural de la Sarmizegetusa (Dealul Gradistii). Cetatile mentionate nu sunt simple centre tribale întarite. Ele sunt construite în astfel de locuri, încât se vad si se sprijina reciproc”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat pentru prima data în 1965, la Editura Stiintifica.

Din aceste fortificatii erau supravegheate caile de acces spre Sarmizegetusa Regia, iar în jurul lor erau asezari civile. În prezent, în jurul Sarmizegetusei din Muntii Orastiei mai sunt câteva sate risipite pe vaile si pe culmile muntilor, locuri unde traieste o populatie mult mai mica decât în trecut.

Cine sunt cei care au domnit la Sarmizegetusa?

Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa a devenit capitala politica a Daciei în vremea lui Deceneu, urmasul lui Burebista la conducerea poporului. „Deceneu este cel care muta capitala politica a Regatului Dac de la Costesti – Cetatuie (unde a functionat în timpul lui Burebista) la Sarmizegetusa Regia (Dealul Gradistii), unde se afla si centrul religios.

Astfel, din aceasta perioada functiile de rege si mare preot sunt reunite, iar indicii privind separarea celor doua functii pâna la finalul existentei Regatului Dac nu exista”, relata cercetatorul stiintific Cristina Bodo, în studiul publicat în Monografia judetului Hunedoara „Opera târzie a lui Iordanes ne ajuta, asadar, sa stabilim urmatoarea succesiune la tronul de la Sarmizegetusa: Deceneu, Comosicus, Coryllus, Dorpaneus, Decebal.

Deceneu, primul rege al Daciei transilvanene dupa asasinarea lui Burebista, nu e un personaj necunoscut si succesiunea lui la tron apare foarte fireasca daca ne gândim ca tocmai el fusese colaboratorul cel mai apropiat al defunctului rege”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii. Alti istorici sustin ca si regele Koson ar fi domnit la Sarmizegetusa Regia.

secretele sarmizegetusei regia,capitala regatului dac
Reconstituirea Sarmizegetusei

Misterul inscriptiei Decebalvs Per Scorilo

Una dintre cele mai importante descoperiri înregistrate la Sarmizegetusa Regia a fost un vas înalt de un metru si cu un diametru asemanator, care i-a facut pe istorici sa sustina ca dacii cunosteau scrisul.

Vasul, probabil unul de cult, potrivit cercetatorului Hadrian Daicoviciu, era stantat cu inscriptiile Decebalvs Per Scorilo, scrise cu litere latine. „Cu multa dreptate acad. C. Daicoviciu a interpretat inscriptia de pe vasul de la Sarmizegetusa ca o inscriptie în limba dacilor, traducând-o prin: Decebal fiul lui Scorilo; într-adevar, cuvântul per (înrudit cu latinescul puer) are în limba traco-dacilor întelesul de „fiu”, ca, de pilda, în numele Zuper.

Alfabetul grecesc e înlocuit cu cel latin; pe marele vas de cult descoperit la Sarmizegetusa inscriptia DECEBALVS PER SCORILO e redactata în limba dacilor, dar cu litere latine. În latineste sau macar cu litere latinesti a fost redactat mesajul trimis lui Traian pe o ciuperca. Tot asa va fi scrisa si epistola lui Decebal catre Domitian, semn ca la cancelaria regeasca de la Sarmizegetusa limba puternicului Imperiu roman era cunoscuta si folosita.

Asadar, dacii cunosteau scrierea. Fireste, ea n-a devenit niciodata accesibila tuturor dacilor. Exemplele de folosire a scrierii sunt rare”, constata Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii (1965).

Ce rol aveau sanctuarele Sarmizegetusei?

Constructiile religioase din Sarmizegetusa Regia sunt impresionante. Au fost dispuse pe doua terase, iar istoricii au stabilit ca au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care Sarmizegetusa s-a aflat în apogeul dezvoltarii ei.

Soarele de andezit este unul dintre cele mai misterioase astfel de constructii. ”În imediata apropiere a marelui sanctuar rotund, despartit de el prin canalul deschis ce venea dinspre piateta pavata, se afla unul din cele mai interesante monumente ale incintei sacre: un pavaj de lespezi de andezit asezate în forma de raze în jurul unei lespezi rotunde din aceeasi roca.

Datorita formei sale, acest pavaj circular de aproape sapte metri în diametru, asezat pe o temelie de blocuri calcaroase, îsi merita pe deplin numele de „soare de piatra” care i-a fost dat. El servea ca altar de jertfa; sub el se afla un bloc cioplit în forma de lighean, care da în canalul de scurgere: pe aici curgea apa folosita la ceremonii sau chiar sângele jertfelor.

Daca rostul „soarelui de piatra” a fost lamurit, enigmatica ramâne menirea unui coridor nu prea lung acoperit cu lespezi de calcar, aflat în apropiere. Presupunerea cea mai plauzibila este ca el a servit ca „depozit” de ofrande”, scria Hadrian Daicoviciu. Potrivit istoricului, marele sanctuar rotund din Sarmizegetusa Regia era folosit si la efectuarea unor observatii ceresti.

SarmizegetusaRegia

„Rostul acestui sanctuar n-a putut fi înca deslusit, dar nu încape îndoiala ca si în constructia lui se oglindesc anumite observatii astronomice. Legatura dintre calendarul dacic si religia dacilor e evidenta. O subliniaza însasi prezenta calendarului de piatra în incinta sacra, alaturi de alte sanctuare, o subliniaza spusele lui Iordanes despre rolul hotarâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocuparilor astronomice la daci. Natural, astronomi erau preotii. Prin cunostintele lor despre miscarea corpurilor ceresti, prin reglementarea calendarului, atât de necesara agriculturii de exemplu, ei îsi sporeau autoritatea asupra maselor, aparând în fata acestora nu ca niste simpli carturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase si supranaturale”, scria Daicoviciu.

Descoperirile din Sarmizegetusa

Din anul 1990, Sarmizegetusa Regia a devenit unul din locurile preferate ale cautatorilor de comori. Cele mai importante descoperiri au fost facute în urma unor acte de braconaj, iar piesele valoroase de patrimoniu au ajuns pe piata neagra a antichitatilor.

Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul României sunt cele 13 bratari spiralice din aur masiv descoperite în Sarmizegetusa Regia. Tezaurul cântareste aproape 13 kilograme si a fost scos la iveala de braconieri în perioada anilor 1990 – 2000, alaturi de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piata neagra a antichitatilor, iar din 2007 autoritatile române au reusit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, exista alte 11 bratari spiralice din aur, scoase ilegal din tara de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.

În urma cu aproximatv doi ani în Sarmizegetusa Regia a fost descoperit un obiect de mare valoare, o matrita despre care se presupune ca a fost folosita la fabricarea bijuteriilor.

sarmizegetusa regia-bratarile de aur

Din asezarea dacica provin si numeroase unelte agricole: coase, seceri, sape, sapaligi, greble, târnacoape, cosoare pentru vie, cutite si brazdare de plug. Au fost desoperite, de asemenea, pumnale curbe (sicae), sabii drepte sau curbe, vârfuri si calcâie de lanci si sulite (câlcâiele îmbracau capatul de lemn al armei care putea fi astfel înfipta mai usor în pamânt), scuturi, vase dacice si chiar o trusa de medicina antica. „Într-o locuinta de la Sarmizegetusa, a fost descoperita o adevarata trusa medicala continând un bisturiu, o penseta, mai multe vascioare pentru pastrarea substantelor medicamentoase si o placa mica de cenusa vulcanica, materie care, presarata pe o rana, avea proprietatea de a grabi cicatrizarea.

Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preotii-medici daci stiau sa execute operatii grele si complicate. Numeroasele cisterne si conducte aduse la lumina de sapaturile din Muntii Orastiei atesta existenta unor preocupari de igiena publica”, arata istoricul Hadrian Daicoviciu.

Cum a fost cucerita si distrusa Sarmizegetusa Regia

Cei mai multi dintre istoricii care au cercetat Sarmizegetusa au stabilit ca asezarea a fost cucerita si distrusa de romani în anul 106. Dupa înfrângerea dacilor, cetatea a fost devastata, iar templele ei au fost incendiate. „La fel ca în celelalte situatii, si în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivatii politice, economice, dar si religioase. Se pare ca rezistenta armata a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel ca a fost distrus în totalitate centrul religios si politic al acestora”, afirma Cristina Bodo. Scenele asediului Sarmizegetusei sunt redate pe Columna lui Traian, constata istoricul Hadrian Daicoviciu. „Soldatii romani ataca cu îndârjire, constienti ca au în fata ultimul mare obstacol care-i desparte de victorie: se vad folosite masini de razboi si scari pentru urcarea pe ziduri. La rândul lor, dacii apara cu eroism cetatea, suferind pierderi grele. Lupta e însa inegala: romanilor le sosesc, desigur, întariri, în timp ce aparatorii închisi în cetate sufera nu numai din pricina armelor vrajmase, ci mai ales de sete.

pg_33

Se pare ca Traian taiase conductele ce aduceau apa în cetatea de refugiu a Sarmizegetusei: asa s-ar explica dramatica scena în care aparatorii capitalei dacice, sleiti de puteri, îsi împart ultimele picaturi de apa. E preludiul capitularii cetatii care, dupa cum atesta descoperirile arheologice, va fi sistematic si cu salbaticie distrusa împreuna cu asezarea civila si cu monumentala incinta sacra”, scria Hadrian Daicoviciu. Regele Decebal se sinucide în timp ce era urmarit de un detasament de calareti romani, taindu-si gâtul cu o sabie încovoiata. Dupa cucerire, pe locul capitalei Regatului Dac a stationat o unitate militara romana, pentru aproximativ 11 ani.

 Cum a aparut „cealalta Sarmizegetusa”

Potrivit istoricilor, asezarea Upia Traiana Sarmizegetusa a fost întemeiata în anii urmatori razboaielor daco-romane si a primit la început numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Ulterior, împaratul Hadrian i-a adaugat numele de Sarmizegetusa. „Numele dacic care se da capitalei romane e un element al actiunii de pacificare întreprinse de Hadrian. În conceptia împaratului, el avea valoarea unui simbol, subliniind continuitatea de guvernare dintre regatul lui Decebal si stapânirea romana”, arata istoricul Daicoviciu.

 Cum a ajuns Sarmizegetusa Regia sit UNESCO

În anul 1999, cetatile dacice din Muntii Orastiei au fost incluse în patrimoniul UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura). Le-a fost recunoscuta astfel, pe plan international, importanta istorica si culturala.

columna-1

Conform standardelor UNESCO, asezarile istorice îndeplineau trei criterii necesare pentru a intra în Patrimoniul Mondial: “Cetatile dacice reprezinta sinteza unica a unor influente culturale externe si a unor traditii locale în privinta tehnicilor de constructie si a arhitecturii militare antice. Cetatile dacice sunt expresia concreta a nivelului de dezvoltare exceptional al civilizatiei regatelor dacice de la sfârsitul mileniului I, înainte de Hristos.

Cetatile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evolutiei de la centrele fortificate la aglomerarile proto-urbane, caracteristice sfârsitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele sase cetati recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costesti Cetatuia, Piatra Rosie, Costesti Blidaru si Banita se afla pe teritoriul Parcului Natural Gradistea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Capâlna este în judetul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate”.

 

Bogdan

Per aspera ad astra