Descoperiri uimitoare si autorii lor mai putin cunoscuti

Nu de putine ori istoria si-a premiat autorii unor descoperiri faimoase cu uitarea sau ignorarea. Iar alteori chiar contemporanii au uitat sa-si recunoasca eroii asa cum s-ar fi cuvenit. Si nu e vorba doar de contemporani, recunoasteri eronate s-au petrecut din Antichitate pana in zilele noastre. Chiar daca autorul articolului de pe listverse.com nu-l aminteste si pe descoperitorul insulinei, marele profesor Nicolae Paulescu, dar cazul nu este unic. Si alti mari descoperitori ai lumii moderne au fost ignorati pentru ca laurii premiantului sa fie pusi pe fruntea altcuiva.

Aristarh din Samos

 Cartile de scoala, dar si enciclopediile, atunci cand vorbesc despre teoria heliocentrica il scot in fata pe Copernic. Teoria heliocentrica „inventata” de faimosul matematician si astronom Nicolaus Copernic a schimbat modul in care noi privim astazi Universul, propunand un Univers, sau mai exact un Sistem solar, al nostru, in care Soarele se afla in centru, in jurul lui rotindu-se planetele, printre care si Pamantul. Teoria heliocentrista este la fel de remarcabila ca si teoria lui Eratosthene din Cyrene care a demonstrat ca Pamantul e rotund si nu plat cum s-a crezut si cum scria si Vechea Scriptura.

Descoperiri uimitoare si autorii lor mai putin cunoscuti
Aristarh din Samos

 Lucrarea sa de capetenie „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti), pe care o termina in 1530 si va fi publicata abia in anul 1543, cu putin inainte de moarte, contrazicea radical doctrina oficiala a Bisericii Catolice. Dar ea avea sa schimbe modul de a gandi al contemporanilor, deschizand drumul marilor exploratori ai secolelor XVI si XVII. Dar conceptul facut cunoscut lumii de Copernic, avea un predecesor: acesta era Aristarh din Samos, un astronom si matematician grec, coleg cu mult mai cunoscutii Aristotel si Ptolemeu, care in anul 288 i.Hr.. a prezentat teoria heliocentrista. Evident a fost luat in ras, dar cu toate acestea scrierile lui i-au influentat pe Aryabhata (476-550), unul dintre primii mari matematicieni si astronomi indieni, dar si pe… Copernic!

 Ghinionul lui Aristarh a fost ca ideile lui geocentriste radicale contraziceau direct teoria lui Aristotel care spunea ca toate planetele sunt atrase spre centrul… Pamantului! Si cu toate ca ideea lui Aristotel este considerata eronata, el este un star al Antichitatii (pe buna dreptate, totusi) in vreme ce teoria corecta a lui Aristarh nu l-a ajutat cu nimic pentru a cucerii notorietatea planetara.

Alfred Russel Wallace

 Cand Charles Darwin a publicat cartea sa de capatai, Originea speciilor, in 1859, el a schimbat complet modul contemporanilor lui de a privi lumea si planeta, revolutionand ideile stiintifice cu un efect durabil chiar pana in zilele noastre. Sigur, exista multe controverse legate de unele idei promovate in carte, dar opera lui Darwin a schimbat cursul studiilor stiintifice. Dar, lasat in umbra, se afla numele unui alt cercetator uitat, care a avut aceeasi idee: Alfred Russel Wallace, explorator si geograf cunoscut, contemporan cu Darwin.

russel-wallace
Alfred Russel Wallace

 Chiar daca opera lui a cucerit un oarecare respect din partea contemporanilor, el este cel care a venit cu teoria evolutiei prin selectia naturala. Absolut independent de teoria lui Darwin. La acea vreme, Russel si Darwin erau destul de apropiati, lucrau impreuna, mai exact, Russel era cel care ii procura esantioane stiintifice obtinute din calatoriile sale, esantioane care urmau sa fie folosite de Darwin ca probe in sprijinul teoriei la care lucra. Asta a facut ca Russel sa propuna teoria lui proprie privind evolutia speciilor, aproape identica cu cea a lui Darwin. Si desi acest lucru a fost recunoscut la vremea respectiva, posteritatea nu a fost la fel de generoasa cu Russel. Numele lui este aproape pierdut in anonimat, asta si datorita, in parte, aparitiei Industriei Darwin (o comunitate de istorici ai stiintei care s-a dedicat studierii vietii, operei si influentei lui Darwin), care si-a facut aparitia in anii 60 ai secolului trecut.

Alexei Pajitnov

 Un joc de-a dreptul legendar, care se joaca si azi, este Tetris, jocul tineretii noastre adulte. Zeci de milioane de copii vandute in varful popularitatii sale, existent si azi pe dispozitivele mobile tip Gameboy. Dar cine l-a inventat? Tetris a fost conceput de Alexei Pajitnov, pe vremea cand lucra la Academia de Stiinte din Moscova. Jocul a fost conceput pentru simpla lui distractie si a colegilor lui in timpul orelor de lucru. Guvernul sovietic si-a dat seama de nivelul de dependenta pe care il crea jocul si l-a scos pe piata in anul 1984. Avand in vedere regimul in care traia, Pajitnov nu a putut patenta inventia pe numele sau.

maxresdefault

 Intre anii 1986 si 1996, Tetris a fost proprietatea unei organizatii numite ELORG, iar Pajitnov nu a putut incasa nici o copeica din vanzari ca drepturi de autor. Pana la urma lucrurile s-au mai aranjat, i-au venit niste bani, mult dupa ce perioada de glorie a jocului trecuse, dar inventatorul nu poarta pica sistemului care l-a vaduvit de milioane de dolari. Sa amintim ca autorii primului joc video interactiv au fost matematicienii Thomas T. Goldsmith Jr. si Estle Ray Mann care au patentat pe 25 ianuarie 1947 o inventie denumita de ei „Instrument de amuzament pe tubul catodic”.

James Clerk Maxwell

 Enciclopediile lumii noteaza la unison ca in 1905, Alfred Einstein a revolutionat fizica cu celebra de acum Teorie restransa a relativitatii. Curios este faptul ca premiul Nobel primit de fizician in 1922 (dupa un an de discutii in Comitetul Nobel) nu a fost pentru aceasta fabuloasa teorie, nici pentru cea a Relativitatii generale din 1915, ci „pentru serviciile aduse fizicii teoretice si in special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric”. Adica pentru o lege publicata in anul…1905! maxwell-james-clerk2

 Nume planetar azi, lucrarile lui Einstein s-au inspirat de ideile lui Isaac Newton, observatiile fiind folosite in domenii diverse, de la bomba atomica la sistemele GPS. Dar un anume matematician a ramas nedreptatit. Acesta este scotianul James Clerk Maxwell (1831-1879), unul dintre cei mai mari matematicieni ai secolului al XIX-lea. Lucrarile lui referitoare la electromagnetism au creat o temelie solida pe care s-au ridicat teoriile lui Einstein, un lucru recunoscut chiar de acesta (desi Henri Poincaré, 1854-1912, autorul formulei e = mc2, nu a fost mentionat niciodata de Einstein).

 Se spune ca daca ar fi trait mai mult de 48 de ani, Maxwell ar fi ajuns la teoriile relativitatii cu aceleasi concluzii la care a ajuns si Einstein dupa moartea lui Maxwell. Din nefericire, in ciuda contributiilor sale enorme, numele lui Maxwell este aproape necunoscut dincolo de comunitatea stiintifica, ca si al lui Poincaré, de altfel.

Alan Turing

 Sistemul Enigma a fost un set de aparate mecanice de cifrat folosite de germani dupa Primul Razboi Mondial. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Aliatii au construit in secret propriul lor sistem electomecanic de descifrare a mesajelor germane cifrate cu Enigma. Interceptand comunicatiile cifrate, ei au putut sa anticipeze miscarile submarinelor U-Boat germane, obtinand un avantaj major. Spargatorul codului Enigma este azi uitat: e vorba despre Alan Turing. MTE5NDg0MDU1MTUzMTE2Njg3

 Povestea lui a avut un final nefericit, cu toate ca de-abia in ultimii ani el a obtinut aplauzele pe care le merita. Turing nu a fost recunoscut niciodata drept spargatorul codului Enigma deoarece munca lui trebuia sa ramana un secret pentru ca Aliatii sa poata sa il foloseasca. Apoi situatia lui dupa terminarea razboiului este de-a dreptul dramatica. Turing era homosexual si in anii 50 locuia in Marea Britanie.

 Stilul lui de viata era ilegal, orientarea lui sexuala a fost incriminata dupa ce a fost nevoit sa recunoasca politiei faptul ca autorul unei spargeri era prietenul lui. Turing a fost condamnat pentru indecenta si i s-a interzis sa-si continue munca in criptografie, in ciuda faptului ca era un matematician foarte inzestrat. Ca urmare, Turing se sinucide pe 7 iunie 1954, folosind cianura. Nu a beneficiat de o reabilitare oficiala decat de-abia in decembrie 2013.

Bogdan

Per aspera ad astra