Filosofia lui Buddha

Buddha este expeditiv cand vine vorba despre marile intrebari filozofice, precum cea despre existenta Universului. El considera ca aceste intrebari sunt peremptorii, preferand sa se axeze pe ceea ce e practic. Buddha este interesat de acumularea intelepciunii necesare pentru obtinerea unui rezultat concret – eliminarea suferintei.

FilosFilosofia lui Buddha, creatorul unei religiiofia lui Buddha implica o teorie despre natura existentei umane si despre cum putem obtine eliberarea de suferinta. El recomanda sa nu acceptam declaratiile sale pasiv, sub forma unei credinte, ci ne incurajeza sa le testam in propria noastra experienta. Teoria lui Buddha despre radacina suferintei si leacul pentru aceasta se regasesc in Cele 4 Nobile Adevaruri:

1.Viata inseamna suferinta (Dukkha).

A trai aduce suferinta. Acest lucru se intampla nu numai din cauza faptului ca natura umana nu este perfecta, ci si pentru ca lumea in care ne ducem existenta este la fel de imperfecta ca si noi. In timpul vietii noastre trebuie inevitabil sa induram suferinta fizica precum durerea, bolile, ranile, oboseala, stresul, batrinetea si, in cele din urma, moartea; suferinta psihologica este exteriorizata prin stari de tristete, frica, frustrare, dezamagire si depresie. Chiar daca exista mai multe grade de suferinta, dar si experiente placute pe care le percepem in opozitie cu suferinta, precum fericirea, confortul, usurarea, per total, viata este imperfecta si incompleta din cauza efemeritatii lucrurilor din lumea in care traim. Aceasta inseamna ca nu putem niciodata sa tinem in permanenta langa noi lucrurile dupa care tanjim si, la fel cum momentele frumoase vor trece pe langa noi, asa se va intimpla si cu cei pe care ii iubim si chiar cu propria persoana. Vom inceta sa mai existam intr-o buna zi.

2. Suferinta are la origine atasamentul (Samudaya).

Originea suferintei este atasamentul fata de lucrurile trecatoare si ignoranta rezultata din acest atasament. Lucrurile efemere nu includ doar obiectele fizice care ne inconjoara, ci si ideile si, intr-un sens larg, toate “obiectele” perceptiei noastre. Ignoranta este lipsa intelegerii modului in care mintea noastra se ataseaza de lucrurile trecatoare. Motivele pentru care atingem suferinta sunt dorinta, pasiunea, ardoarea, urmarirea bogatiilor si a prestigiului, a faimei si a popularitatii sau, mai pe scurt: suferinta o dobandim atunci cand nu lasam din mana o idee sau un lucru, cand ravnim.

Pentru ca “obiectele” atasamentului nostru sunt efemere, pierderea lor este inevitabila si astfel ajungem la suferinta. “Obiectele” atasamentului includ de asemenea si ideea unui “eu” care este o iluzie, pentru ca nu exista un “eu” care sa nu fie, la randul sau, efemer. Ceea ce numim “eu” este doar o entitate imaginata, pentru ca noi suntem doar o parte infima a Universului ce este in continua expansiune.

3. Putem atinge punctul in care suferinta inceteaza.

Suferinta inceteaza atunci cand noi atingem nirodha. Nirodha inseamna descatusarea de pofte senzuale si de atasamentul conceptual. Al treilea Adevar Nobil exprima ideea conform careia suferinta poate fi stopata prin inlocuirea poftelor si a dorintelor personale cu dragostea ca si compasiune, fata de natura, fata de tot ceea ce ne inconjoara. Nirodha inlatura din sufletele noastre orice forma de atasament efemer. Acest lucru inseamna ca suferinta poate fi infranta prin orice fel de activitate facuta cu mintea limpede si cu sufletul deschis. Realizarea si perfectionarea starii adevarate de fericire si liniste este un proces care ne trece prin mai multe stadii, cel final fiind Nirvana. Nirvana inseamna eliberare fata de toate grijile, complexele, stereotipurile si ideile. Nirvana nu poate fi inteleasa de cei care nu trec prin experienta vietii asa cum trebuie, liberi de atasamentul fata de “obiecte” si de dorinte.

4. Suferinta inceteaza cand urmam Calea cu Opt Brate.

La capatul suferintei este o cale graduala, Calea cu Opt Brate, care ne conduce spre renastere. Ce ne invata ea?

a) Corecteaza-ti gandurile: evita sa ii ranesti pe ceilalti si sa ai o parere gresita (cum ca actiunile nu au consecinte, nu exista cale prin care suferinta poate inceta etc.);

b) Corecteaza-ti vorbele: evita sa minti, sa barfesti, sa ai un ton separator etc.;

c) Corecteaza-ti actiunile: evita sa ucizi, sa furi sau sa ai un comportament sexual neadecvat;

d) Corecteaza-ti traiul zilnic: urmeaza atitudinea corecta in ganduri, vorbe, actiuni;

e) Corecteaza-ti intelegerea: incearca sa atingi intelepciunea adevarata;

f) Corecteaza-ti eforturile: dupa ce faci primul pas, ai nevoie de perseverenta pentru a continua;

g) Corecteaza-ti atentia: fii constient de “aici si acum” in loc sa visezi la “acolo si atunci”;

h) Corecteaza-ti concentrarea: trebuie sa ai intotdeauna o stare de spirit echilibrata;

Asadar, daca ne indepartam de pofte si de atasamentul fata de “obiecte”, invatand sa ne controlam corpul si mintea astfel incat sa ii ajutam pe ceilalti si nu sa ii ranim, ne vom cunoaste propria minte si vom inceta suferinta.

Autor: Laurentiu Ursu

Bogdan

Per aspera ad astra