Murmurul din Taos

Este cunoscut în lumea stiintifica sub numele de “Murmurul” (The Hum), sau ca “Murmurul din Taos” (deoarece oraselul Taos din New Mexico este unul dintre cele mai faimoase locuri în care sunetul a fost raportat).

“Murmurul din Taos” poate fi descris ca un sunet continuu, de o intensitate creascânda. A fost si este în continuare auzit în diferite locatii de pe glob, inclusiv în oraselul Taos (New Mexico), Largs (Scotia), sau Bristol (Marea Britanie).

Marturiile celor afectati de sunet sunt de-a dreptul cutremuratoare. Victimele povestesc ca murmurul se instaleaza încet, în întunericul noptii iar din momentul în care îti intra în cap, nu va mai disparea niciodata.

Dar ce anume cauzeaza “Murmurul din Taos” si de ce afecteaza doar un mic procent al populatiei, ramâne un mister, desi sunetul a fost studiat îndelung în ultimii 60 de ani.

Murmurul din Taos
Taos, New Mexico

Primele aparitii ale misteriosului sunet au fost raportate la începutul anilor 1950. Locuitorii zonelor afectate, persoane perfect normale de altfel, care nu mai auzisera asa ceva înainte, au început sa se plânga de un zgomot straniu, extrem de neplacut si persistent. Indivizi care nu aveau nici o legatura unul cu celalalt, persoane ce locuiau la mii de kilometrii departare unele de altele au început sa raporteze prezenta aceluiasi “murmur” straniu.

Desi în locatii foarte diferite pe glob, toate cazurile pareau sa aiba câteva lucruri în comun: murmurul se auzea mai puternic în spatii închise (în interiorul caselor) si era mult mai suparator pe durata noptii. De asemenea, sunetul parea sa fie mult mai comun în zonele rurale, linistite, aspect deloc surprinzator tinâd cont de faptul ca zgomotul pe care orasele îl genereaza în permanenta ar putea acoperi, macar partial, “Murmurul din Taos.”

Cine poate auzi “Murmurul din Taos”?

Conform relatarilor, doar 2% din populatia care locuieste în zonele afectate de fenomen poate auzi sunetul. Conform unui studiu realizat de Geoff Leventhall (consultant Surrey, Anglia), mare parte din cei 2% predispusi zgomotului sunt persoane între 55 si 70 de ani.

“Murmurul” este descris ca fiind foarte asemanator cu sunetul unui motor diesel sau a unui tunet la mare distanta. Iar zgomotul i-a dus pe toti cei care îl aud în pragul disperarii.

“Este mult mai rau în timpul noptii,” relateaza o persoana afectata. “Este din ce în ce mai greu sa adorm pentru ca aud în permanenta acest zgomot infernal. Te chinuie, te agita, nu ti-l mai poti scoate din minte, iar în cele din urma este singurul lucru la care te mai poti gândi.”

Faptul ca majoritatea victimelor sunt vazute de catre ceilalti locuitori ca persoane cu probleme mentale sau dornice de atentie, nu îi ajuta deloc pe cei afectati de “Murmur.” Victimele se plâng în mod constant de dureri de cap, insomnie, ameteli, stari de greata, si sângerari nazale. În Anglia, cel putin trei cazuri de sinucidere au fost asociate fenomenului.

Cele mai afectate zone

Orasul Bristol, Anglia, a fost unul dintre primele orase în care “Murmurul” s-a facut auzit. La începutul anilor 1970, aproximativ 800 de locuitori ai orasului de coasta au început sa se plânga de un sunet constant si foarte neplacut. La acea vreme s-a considerat ca traficul aglomerat si fabricile din zona ce functionau 24 ore pe zi ar fi responsabile de zgomot.

O alta aparitie celebra a “Murmurului” a avut loc în primavara anului 1991 în oraselul Taos din New Mexico când mai multi locuitori au început sa se plânga de un huruit de joasa intensitate. Echipe de cercetatori de la laboratorul national Los Alamos al Universitatii din New Mexico au fost trimise în zona. Echipele au fost asistate si de câtiva experti veniti de la prestigioasele laboratoare de cercetare Sandia. Desi dotati cu aparatura de ultima generatie, acestia nu au putut determina sursa sunetului.

O “aparitie” mai recenta a “Murumului din Taos” a avut loc în Windsor, Ontario. Cercetatorii de la Universitatea din Windsor, împreuna cu colegii lor de la Universitatea de Vest din Londra, au primit o bursa speciala pentru a studia fenomenul. Toate eforturile lor au fost însa în zadar.

Investigatii amanuntite asupra existentei “Murmurului” au avut loc si în zona rezidentiala Bondi, la foarte mica distanta de orasul Sydney, în Australia. “Ne inebuneste pe toti – tot ceea ce poti face este sa dai drumul la muzica pentru a mai bloca din zgomot. Altii îsi pornesc toate aparatele din casa în încercarea de a acoperi zgomotul,” a relatat pentru Daily Telegraph unul dintre rezidenti.

De unde provine “Murmurul din Taos”?

Cea mai mare parte a cercetatorilor care au încercat de-a lungul timpului sa investigheze “Murmurul din Taos” si-au exprimat o parere clara ca straniul fenomen este real, si nu rezultatul unei isterii generale asa cum a mai fost sustinut. De asemenea, cercetatorii au respins câteva ipoteze ce sugerau ca “Murmurul din Taos” este rezultatul unor experimente secrete conduse chiar de guvernele tarilor respective. Ipoteza unei interventii extraterestre a fost, de asemenea, respinsa.

Însa daca “Murmurul din Taos” este real, iar acesta nu este cauzat de entitati extraterestre si nu este nici rezultatul unei conspiratii guvernamentale bine pusa la punct, atunci care este punctul de origine al sunetului?

De-a lungul timpului au fost formulate câteva posibile ipoteze:

Echipamente industriale

Prima sursa posibilia, si cea mai evidenta, o reprezinta echipamentele industriale. Cu toate acestea, teoria este infirmata de faptul ca foarte multe aparitii ale “Murmurului din Taos” nu au putut fi asociate cu o anumita sursa de oricine mecanica.

De exemplu, în cazul orasului Kokomo, Indiana, de altfel o zona foarte puternic industrializata, “Murmurul din Taos” a fost asociat initial cu doua surse. Prima sursa era reprezentata de o unda de 36 herti ce provenea de la rezervorul de racire al unei fabrici detinute de Daimler Chysler. A doua posibilia sursa a fost identificata ca fiind o unda de 10 herti generata de un compresor al Haynes International. Cu toate acestea, victimele au continuat sa raporteze prezenta straniului sunet chiar si dupa ce ambele dispozitive au fost reparate.

Tinitus

Tinitusul este o boala rara reprezentata de perceperea anormala a unor zgomote (sunete) în ureche. Când tinitusul este sever si persista pe o perioada lunga de timp, acesta poate conduce la insomnii, la lipsa de concentrare, sau la aparitia unor tulburari de natura psihica.Taos-Murmur

Însa nici teoria tinitusului nu a ramas foarte mult în picioare deoarece aceasta nu poate explica de ce persoanele afectate aud “Murmurul din Taos” doar în anumite locatii. Multi au afirmat ca sunetul este mult mai puternic în locatii închise. Altii au afirmat ca pot auzi murmurul doar în anumite zone iar daca parasesc zona (orasul) respectiva, atunci murmurul dispare. Fapt pentru care o mare parte din cei afectati de sunet s-au decis sa se mute în alte orase.

Porichthys (Midshipman fish)

Oricât de straniu ar parea, mai multi cercetatori au încercat sa atribuie “Murmurul din Taos” unei specii de peste broasca (Porichthys). Acesti pesti nocturni emit un zumzet profund si rezonant pentru a atrage femelele. Partea cea mai interesanta este ca masculii sunt capabili sa scoata aceste sunete pe toata durata noptii.

Desi o teorie foarte interesanta, si care ar putea explica aparitia sunetului în unele zone, teoria nu poate explica aparitia “Murmurului din Taos” în orasele situate la sute de kilometrii de coasta.

În plus, teoria a fost demontata rapid chiar si în unele orase situate la mica distanta de apa. De exemplu, s-a crezut ca sursa murmurului din zona orasului Hythe, Hampshire, în Marea Britanie, ar fi chiar acesti pesti. Cu toate acestea, primaria din oras a afirmat ca acest lucru este imposibil deoarece aceasta specie de peste nu traieste în apele din interiorul Marii Britanii. Mai mult decât atât, în februarie 2014, o echipa de cercetatori a reusit sa înregistreze misteriosul zgomot, însa acestia nu au putut determina si sursa lui. Enigma ramane….

surse:

  • http://www.livescience.com/43519-taos-hum.html
  • http://www.livescience.com/38427-the-hum-mystery-taos-hum.html
  • Mystery of people who hear the hum”. New Scientist. 13 decembrie 1979. pag. 868–870

Bogdan

Per aspera ad astra