Tezaurul de la Moigrad din Salaj

În 1912, un taran din Moigrad care îsi ara pamântul a scos la suprafata cu brazdarul plugului mai multe bucati lucitoare de metal. Initial, a vrut sa le lase acolo, însa în cele din urma le-a luat si a încercat sa le vânda la târgul din Zalau. Pentru ca nimeni nu a fost interesat de ele, s-a dus cu ele la Cluj, unde le-a vândut, cu greu, unui muzeograf, pe o suma derizorie.

Povestea celui mai vechi tezaur de aur masiv din România începe, potrivit lui Dumitru Tamba, arheolog în cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau, în 1912, când la Moigrad, în Salaj, în apropiere de Complexul Arheologic Porolissum, un localnic a descoperit, întâmplator, în timp ce îsi ara ogorul, mai multe bucati lucitoare de metal.TEzaurul de la Moigrad-php

Istoricul Liviu Marghitan scrie, în lucrarea ”Zece tezaure carpatine”, aparuta  în 1988, ca taranul nu si-a dat seama ca piesele erau din aur, motiv pentru care, initial, a vrut sa le lase unde le-a gasit. Abia la finalul zilei, când s-a dus acasa, a decis sa le ia cu el si sa încerce sa le vânda la târgul de la Zalau. Nimeni nu a vrut sa cumpere piesele lui lucitoare, asa ca taranul a încercat sa le vânda muzeului existent la acea data în Cluj-Napoca (muzeul din Zalau dateaza abia din 1951).

Istoricul spune, în lucrarea sa, ca nici macar muzeograful nu a înteles, în prima faza, ce reprezentau piesele din fata sa, motiv pentru care l-a refuzat pe vânzator. Din fericire, a doua zi s-a razgândit si a cumparat piesele de la taran, însa numai pe cele patru întregi, în forma de idoli antropomorfi.

Suma cu care au fost cumparate piesele, care aveau sa devina cunoscute în istorie ca ”Tezaurul de la Moigrad”, a fost derizorie. Liviu Marghitan spune ca, pe lânga cele patru piese întregi, taranul ar fi gasit si mai multe fragmente, care au ramas la acesta si care, se pare, ulterior le-a aruncat. ”Nu a mai fost recuperata niciodata nici o piesa dintre cele deteriorate si nici pâna în ziua de azi nu se cunoaste despre ce fel de artefacte a fost vorba, existând doar presupuneri în acest sens”, precizeaza acesta.

Tezaurul are 6.000 de ani vechimeTezaurul de la Miograd salaj

Analizele ulterioare facute asupra pieselor au datat tezaurul ca apartinând primei jumatati a mileniului IV î.Hr.(Neolitic), vechimea de aproximativ 6.000 ani, plasându-l printre cele mai vechi din lume. Cel mai mare idol cântareste 800 grame si se considera ca reprezinta imaginea Marii Zeite Mama, divinitate a fertilitatii solului, a carui cult se practica în neolitic în Europa si Orientul Apropiat.

Piesa e realizata dintr-o placa de aur si are forma aproximativa a unui violoncel. Partea centrala prezinta o perforatie, iar în extremitatea îngustata sunt amplasate doua proeminente conice, realizate prin presarea „din spate” a placii de aur.

Analiza metalografica a aratat ca placa de aur e realizata din numeroase foite de aur nativ suprapuse, iar prin baterea acestora cu obiect dur, probabil cu un ciocan de piatra, foitele s-au unit atât de strâns încât acestea par sudate.

Al doilea si al treilea idoli sunt identici, având aspectul unor zburatoare cu aripile larg desfacute, prezentând pe corp câte doua proeminente conice, iar al patrulea este condiserat a reprezenta un personaj masculin, deoarece nu are cele doua proeminente de forma conica precum primele trei piese.Tezaurul de la Moigrad

Toate patru piesele au în partea superioara perforatii, care se presupune ca serveau la a fi prinse cu cuie pe altarele divinitatilor pe care le reprezentau sau pe un alt suport.

Cei patru idoli de la Moigrad fac parte din expozitia permanenta gazduita de sala Tezaurului Istoric din cadrul Muzeului National de Istorie a României, alaturi de peste 3.000 de piese deosebite, unele unicat, realizate din metale si pietre pretioase apartinând unor civilizatii care au existat, de-a lungul timpului, pe teritoriul actual al tarii noastre.

Adevarul.ro

Bogdan

Per aspera ad astra