Cultura Vinca-Turdas si inceputurile civilizatiei in Europa

Cultura Vinca-Turdas si inceputurile civilizatiei in Europa
Spatiul ocupat de cultura Vinca-Turdas, dupa parerea cercetatoarei Maria Gimbutas

În cuprinsul ariei locuite mai înainte de triburile de cultura Cris apare în unele zone, în a doua jumatate a neoliticului vechi (aprox.5.500-3.500 î.Hr.), o noua cultura, denumita cultura Vinca, dupa o localitate de pe Dunare, mai jos de Belgrad si care mai este cunoscuta si sub numele de Turdas-Vinca (Turdas pe Mures, aproape de Orastie), ce se întindea în jurul Dunarii în România, Serbia, Bulgaria si Macedonia desi urme ale acesteia se gasesc in toata Peninsula Balcanica. Numele culturii vine de la Vinca, o suburbie a Belgradului, unde în 1908 au fost descoperite primele ramasite arheologice. 

Cotidianul OSSERVATORIO ITALIANO scrie despre acesta cultura:

„Ati putea sa cadeti intr-un adevarat labirint al paradoxurilor balcanice daca veti incerca sa intelegeti care este cel mai vechi popor al Balcanilor. Fiecare ar dori sa fie el primul prezentand pentru confirmare tratate, documente, manuscrise. Rezultatul este intotdeauna acela de a face din propriile origini istorice un fel de ideologie care sa justifice dominarea unei rase peste altele. Aceasta ar fi de subliniat in mod obligatoriu, acum cand se implinesc 100 de ani de la descoperirea culturii Vinca, unde Dunarea se intalneste cu Sava.

In aceste locuri au fost descoperite reperte arheologice datate ca avand o vechime de 8.000 de ani, care marturisesc existenta de asezaminte umane in locul unde astazi se gaseste orasul Belgrad. Situata la 20 de km de acest oras, pe un teren de circa 11,7 hectare se gasesc resturile celei mai importante culturi a Europei din perioada neolitica, datata intre 5.200 si 4.200 de ani i.Hr. Zidurile anticei asezari au in diverse puncte inaltimea de 10,5 m confirmand faptul ca in acele locuri a existat o civilizatie de-a lungul secolelor”.

„In urma cu mai bine de 7000 de ani, povesteste profesorul universitar de la Universitatea din Belgrad, expert in civilizatia Vinca, Nenad Tasic, in Peninsula Balcanica, cultura a capatat forma sa definitiva, asa cum am descoperit-o noi, fiind extinsa pe teritoriul Serbiei. Romaniei, Bulgariei, Macedoniei si Ungariei, in timp ce avea raporturi si cu alte culturi indepartate.

Plecand de la tipul de geam produs din pietre vulcanice, analizate la Universitatea Berkeley, am inceput sa avem o imagine adevarata despre acest popor. Cunosteau ceramica si tehnicile de decorare, traiau in case de lemn, paie si pamant, dispuse de-a lungul unor stradute, fara a avea gradini. Erau pescari, agricultori, vanatori, pastori, minieri, taietori in piatra. Casele lor erau ordonate si lucrau vase si farfurii de teracota foarte frumoase. Erau chiar mestesugari in metal, cum demonstreaza diverse scule gasite.Cultura Vinca-Turdas si inceputurile civilizatiei in Europa (2)

Din anumite minerale produceau vopsele, sulfatul de mercur, care era utilizat pentru a obtine pretioasa vopsea ocru rosu, dar si medicamente. Aceiasi culoare rosie se folosea la vopsirea tesaturilor din care se faceau haine. Fustele aveau forma conica cu motive liniare si patrate. Erau iubitori a oricaror tipuri de bijuterii lucrate foarte frumos. Vopseau casele in culoarea purpurei in majoritatea cazurilor.

Schimbau diferitele lor produse pe diferite cochilii. Nu au fost gasite nici un tip de arme, de aceea poporul Vinca nu este considerat un popor razboinic. Nu se cunoaste destinul pe care l-a avut, dar dupa teoriile anumitor istorici se crede ca a migrat spre sud, desigur dupa invazia altor popoare, unindu-se cu alte grupuri care s-au asezat in Balcani”.

Un alt mister lasat de locuitorii Vinca sunt semnele incizate pe vasele de teracota, care de ani buni ii imping pe expertii sarbi si europeni sa faca noi cercetari pentru a le descopri semnificatia.

Profesorul si antropologul danez Kaj Birchet Smith a descoperit ca cea mai veche scriere dateaza din 4.000 i.Hr., apartinand culturii sumeriene din Ur, dar inaintea ei este cea care are 7.000 de ani, fiind datata cu 1.000 de ani mai devreme, apartinand culturii Vinca. In timp ce sumerii aveau 15.000 de litere, poporul Vinca avea doar 40 si nu se stie carui grup de popoare apartine si ce limba vorbea.

Noi descoperiri arheologice au scos la lumina o casa cu un tablou al unei femei care este o adevarat opera de arta a artei neolitice. Dintre cele 20 de figurine de teracota gasite in Europa apartinand acestei culturi, sase au fost decoperite la Vinca. Exista cel putin 600 localitati care demonstreaza existenta acestei civilizatii dar nici una dintre ele nu prezinta acest tip de teracota. Printre altele in 7.200 i.Hr.., Vinca era intr-adevar o metropola europeana in adevaratul sens al cuvantului, un top al culturii in acea epoca.

Primele sapaturi au inceput in 1908, si au fost facute de profesorul de arheologie sarb Miloje Vasic, fiind continuate de Institutul Imperial Rus de la Moscova. Dupa Primul Razboi Mondial, in anul 1934, au fost reluate de catre  Miloje Vasic. In 1998 a inceput sa lucreze o echipa de arheologi sarbi: Milutin Garasanin, Nikola Tasic, Borislav Jovanovic, Milos Jevtic, Miodrag Sladisic si Sasa Todorovic.

Dupa Miljana Radivojevic, cercetatoare din cardul institului arheologic al „University College of London” prima revolutie industriala a fost in anul 7.000 i.Hr., facuta de catre poporul Vinca, care a lasat numeroase artefacte de arama, a caror producere cerea o munca de adevarat expert. „Ce s-a descoperit, a fost prezentat intr-o expozitie si putem sa zicem ca rezultatele acestei cercetari  se vor gasi in cartile de istorie peste 5 sau 10 ani”.

27_parta_condominio

Dupa spusele profesorului Colegiului Londonez, Tilo Reren, cultura Vinca a dezvoltat foarte bine artizanatul, tehnologia metalelor, si o scriere, probabil mai veche decat cea gasita in Orientul Mijlociu. „Nivelul industrializarii e asa de diferit de tot ce am descoperit pana acum. Vinca era o mare cultura si avea cunostinte de a crea si inventa independent, motiv pentru care se vorbeste de o revolutie industriala.” explica Reren.

Coordonatorul lucrarilor de la Vinca, Dusan Sljivar confirma ca cercetarile au inceput in 1994 in colaborare cu institutul din Londra, in 1998 alaturandu-se si echipa arheologilor sarbi. Belovode si Ploce sant cele mai mari asezaminte ale culturii Vinca, cu un grad inalt de cunostinte din moment ce au facut din metalurgie o descoperire si apoi o opera de civilizatie care a accelerat dezvoltarea culturii europene, cum confirma Sljivar.

Cultura Vinca demonstreaza ca ar trebui sa privim cu alti ochi vechile culturi neolitice din Balcani si Europa de Est, de o frumusete rar intalnita. Sa lasam, de altfel, imaginile sa vorbeasca:

abe90fa01abc05303b570a618c4931ff

il_570xN.322339703

 

P021_VI-Vm-Vincad719e115ea4b6fe8f29a5c504e79f903

06-01-02/36tartaria-2vincacultura vinca

Bogdan

Per aspera ad astra