Misterul lui Homo Naledi, hominidul descoperit in Africa de Sud

Misterul lui Homo Naledi, hominidul descoperit in Africa de Sud
Homo Naledi

S-a scris despre descoperirea recenta, in Africa de Sud, a ramasitelor lui Homo naledi, hominidul care a trait pe Pamânt in urma cu peste doua milioane de ani. Daca este asa, atunci leaganul umanitatii se muta in Africa de Sud. O gramada de oase ascunse pe fundul unei pesteri din Africa de Sud reprezinta o noua specie umana, cel putin asta declarau cercetatorii cu ocazia prezentarii pentru publicatia National Geographic, in septembrie, a acestei importante descoperiri. Homo naledi (naledi insemna „stea in crestere”) pare sa fi fost, dupa analiza fosilelor descoperite, un om destul de primitiv in anumite privinte: avea un creier destul de mic, umeri ca de maimuta, dar, in acelasi timp, pare destul de asemanator oamenilor de azi.

 Problema care ramâne de demonstrat este aceasta: poate fi considerat „omul naledi” stramosul nostru sau doar o noua specie de primate? Cercetatorii mai au si alte intrebari la care trebuie sa gaseasca raspunsuri: In ce perioada a trait, cum se potriveste in arborele genealogic al familiei umane si cum au ajuns acele oase fosilizate in cea mai adânca si aproape inaccesibila incapere a unei grote?

De unde a pornit povestea

 In urma cu doi ani, doi pasionati speologi, Steven Tucker si Rick Hunter, au intrat in pestera numita Naledi (stea in crestere), aflata la aproximativ 45 km de Johannesburg. Pestera nu era necunoscuta speologilor, ea fiind foarte populara inca din anii 60, dar cei doi sperau sa mai gaseasca vreun nou loc de trecere. In plus, erau motivati de dorinta unui antropolog din Johannesburg de a gasi noi fosile in aceasta zona.

 Astfel, Tucker si Hunter au descoperit in incaperea „Spinarea Dragonului” un canal nu mai larg de 20 de centimetri care dadea in camera Dinaledi (camera stelelor). Ajungând aici, cei doi speologi au vazut sute de oase fosilizate. Mai târziu, li s-a alaturat si antropologul Lee Berger, cel care ii indemnase pe cei doi speologi sa caute fosile in Pestera Naledi.Misterul lui Homo Naledi, hominidul descoperit in Africa de Sud 1

 Majoritatea cercetatorilor privesc Africa de Sud ca pe un loc interesant in istoria evolutiei umane, dar nu cel mai important. Berger, in schimb, era hotarât sa dovedeasca tocmai contrariul. E drept ca timp de 20 de ani descoperirile lui in Africa de Sud au fost nesemnificative. Dorinta sa era sa gaseasca fosile care sa arunce lumina asupra celui mare mister al evolutiei omului: originea stramosului nostru, Homo, undeva, intre doua si trei milioane de ani in urma.

 La capatul cel mai indepartat al acestei evolutii se afla Australopitecus afarensis (asemanator primatelor), cu reprezentantul cel mai faimos, Lucy, scheletul descoperit in 1974, in Etiopia. Mai aproape de noi este specia Homo erectus, hominizi care stiau sa foloseasca uneltele, sa faca focul, nomazi cu creiere mari si proportii corporale ca ale noastre. Intre aceste doua repere despartite de un milion de ani, se afla Homo habilis, numit asa de Louis Leakey in 1964, pentru ca el credea ca aceasta specie hominida stia sa faca unelte din piatra, pe care le-a descoperit la Olduvai Gorge, in Tanzania.

 In anii 70, echipe conduse de fiul lui Louis, Richard, au descoperit specimene de Homo habilis in Kenya, ceea ce a condus la ideea ca leaganul umanitatii se afla in Africa de Est. Ei bine, istoria devine neagra atunci când vrem sa stim cum arata omul inainte de Homo habilis. In acest sens, descoperirile au fost putine si nesemnificative, cam câte ar fi incaput intr-o cutie de pantofi, cum spunea un antropolog. Lee Berger a declarat de mai multe ori ca Homo habilis era „prea primitiv” pentru a fi pus la baza arborelui genealogic al umanitatii, alti cercetatori considerând ca acesta putea fi clasat la specia Australopitecus.

 Dar opinia lui Berger a ramas singulara atunci când a pretins ca Africa de Sud este locul in care trebuie sa se caute radacinile primelor specii de Homo. Ambitia lui Berger era de a deveni un jucator important in acest domeniu, asa cum fusesera Richard Leakey si Donald Johanson, care au descoperit scheletul lui Lucy. Pentru asta avea tot sprijinul interesului public, dar ii lipsea un singur lucru: fosilele. E drept ca in anul 2008 antropologul sud-african a descoperit fosile humanoide intr-o zona denumita Malapa, la vreo 15 kilometri de Naledi. Cele doua schelete extrase, vechi de aproximativ doua milioane de ani, au reprezentat prima mare descoperire din Africa de Sud.Misterul lui Homo Naledi, hominidul descoperit in Africa de Sud 2

 In cele din urma, Berger a decis ca scheletele erau din categoria Australopitecus, le-a numit Astralopitecus sediba, dar erau prea indepartate de Homo. Nu era unul de-al nostru! Nu la fel au stat lucrurile in momentul descoperirii din 2013. Ceea ce vazusera cei doi speologi era epocal. In urma excavarilor au fost scoase la lumina 1.550 de fosile reprezentând cel putin 15 schelete de hominizi: cranii, maxilare, coaste, zeci de dinti, un picior aproape complet, o mâna – apartinând unor adulti, tineri, copii. Unele fragmente de schelete pareau de om, altele de fiinte primitive, mai vechi decât Australopitecus.

 In paleontologie, specimenele fosile sunt pastrate la secret pentru  putea fi analizate si catalogate in liniste de specialisti. Dupa acest protocol, raspunsurile legate de misterul  fosilelor din Nalebi ar putea veni peste ani, daca nu peste decenii. Berger dorea ca descoperirea sa fie facuta publica pâna la sfârsitul lui 2014, adica atunci când se implineau exact 50 de ani de la publicarea descoperirii lui Louis Leakey, Homo habilis. Dar si pentru ca, in acest fel, numele Berger sa fie legat de descoperirea celui mai vechi humanoid din lantul evolutiei umane. In cele din urma, anuntul descoperirii „omului naledi” avea sa fie facut la jumatatea lunii septembrie a acestui an, chiar daca pâna la dezlegarea misterului legat de cel mai batrân hominid descoperit in Africa de Sud vor trece ani, daca nu decenii.Misterul lui Homo Naledi, hominidul descoperit in Africa de Sud3

 Un reportaj al acestei aventuri si al implicatiilor descoperirii celui mai vechi stramos al omului a fost prezentat de prestigioasa revista National Geographic, cu atât mai mult cu cât Lee Berger este colaborator al revistei, publicatia sponsorizând si cercetarile acestuia la Naledi. E drept, descoperirea in sine este un lucru exceptional, dar problemele de-abia acum incep sa apara, si asta pentru ca cercetatorii astepta raspunsuri la mai multe intrebari: cine este stramosul nostru cu adevarat, cum am devenit oameni, unde este locul de nastere al umanitatii? Incet-incet, echipele de antropologi incep sa se apropie de adevar. Omul naledi a schimbat istoria omenirii, e adevarat, dar cum?

 Un lucru extraordinar, care dovedeste dorinta cercetatorilor de a ajunge repede la un rezultat, este faptul ca Lee Berger a invitat sa studieze fosilele din pestera Naledi, pe lânga cei 20 de specialisti care l-au ajutat sa evalueze scheletele din Malepa, alti peste 30 de cercetatori tineri din 15 tari, antropologi si ei, in cadrul unui razboi-fulger de sase saptamâni pentru analiza amanuntita a fosilelor din Naledi.

 Observatii surprinzatoare au aparut inca din momentul analizei dintilor omului naledi. Printre cei 190 de dinti descoperiti, molarii, de pilda, aveau asemanari cu cei ai omului modern, dar radacinile premolarilor par de primate, ceea ce i-a adus intr-o stare de perplexitate. La fel, volumul creierului, care masoara 560 cc, adica aproape jumatate din volumul creierului uman modern. La fel mâinile, cu degetul mare, incheietura si oasele palmei asemanatoare cu ale omului, in vreme ce restul degetelor, curbate, sunt adaptate pentru catarat pe stânci si in copaci.

 Oasele pelvisului sunt mai apropiate de forma primatelor in schimb oasele picioarelor par mult mai „umane”, dupa cum observa Steve Churchill, paleontolog la Duke University: „Daca am fi gasit doar un picior, ai fi crezut ca sunt ale unui aborigen de azi. Curios, dar si volumul creierului intriga, 560 cc fata de 900 cc ale lui Homo erectus. Aceste analize duc la o concluzie surprinzatoare: oasele din Naledi nu sunt de fiinte umane. Sunt ale unui fel de Lucy, cu parti ale corpului, umane!

Un loc pe scara evolutiei

hominid_tree_skulls
Evolutia speciei umane

 Asta releva un schelet complet al omului naledi: umerii, soldurile si trunchiul apartin unor stramosi indepartati, iar zona de la mijloc in jos arata adaptari umanoide, in vreme ce dintii si craniul sunt un amestec intre cele doua trasaturi. „Foarte ciudat, caracterizeaza paleontologul Fred Grine de la Universitatea New York: craniul mic statea pe un corp care nu era mic deloc. Adultii masculi aveau cam 1,5 metri si cam 50 kg. Asta ne spune ca e vorba despre un animal aflat la granita tranzitiei dintre Australo-pi-tecus si Homo”.

 Ramâne sa se stabileasca un loc pe scara evolutiei al omului naledi. Si aici impresiile sunt amestecate, deoarece oasele din solul amalgamat fac dificila datarea fosilelor. Dupa parerea specialistilor, in unele privinte, hominidul din pestera Naledi este mai aproape de fiintele umane actuale decât este Homo erectus. Dar si o alta intrebare ii framânta pe antropologi: cum au ajuns scheletele in acea grota? Pentru ca, asa cum aratam si saptamâna trecuta, in grota fosilelor se ajunge printr-un canal de 11 metri, ingust de doar 20 de centimetri! Iar speologii care au descoperit grota nu au intâlnit alte oase decât de pasari! Asadar, cum au ajuns scheletele acolo? Un mister la fel de mare ca si identitatea lui Homo naledi.

 Ceea ce este limpede este faptul ca acele fiinte nu traiau acolo, au fost aduse acolo, ingropate acolo. Dar cum au fost transportate prin pasajul extrem de ingust? In grota nu sunt unelte sau resturi de alimente care sa le sugereze ocupatia. Poate au intrat acolo si au fost intr-un fel prinsi intr-o capcana si n-au mai putut iesi. Daca animale de prada ar fi carat trupurile neinsufletite in grota, ar fi trebuit sa fie urme de dinti pe oase, si nu exista!

 In fine, daca suvoaie de apa ar fi adus oasele in grota, prin canalul ingust, ar fi trebuit sa fie si pietre cu pietris printre oase, si nu exista! „Când ai eliminat imposibilul, ii spunea Sherlock Holmes lui Watson, orice pista care ramâne, oricât de improbabila, poate fi adevarul”. Eliminând toate pistele imposibile, antropologul Lee Berger si echipa sa au ajuns la concluzia improbabila ca trupurile de Homo naledi au fost duse in grota de alt Homo naledi! Pâna acum, doar Homo sapiens si poate omul de Neandertal isi tratau mortii dupa asemenea ritualuri de ingropaciune.

 Se poate ca trupurile de Homo naledi au fost aduse in camera principala a pesterii, aruncând apoi trupurile prin canalul ingust in care el nu a intrat. Dar chiar si asa, ar fi fost nevoie de lumina in pestera, torte, focuri, si e greu de crezut, cred specialistii, ca un creier atât de mic si de primitiv ca al omului naledi ar fi recurs la aceasta actiune sofisticata. Desi, daca ne gândim, pasari, cu creier foarte mic, ne uimesc azi prin dexteritatea cu care folosesc unele unelte sau complexitatea construirii cuiburilor.02_ngm_1015_mm8345_mystery_man_gfx

 Ar mai exista posibilitatea ca grota Naledi sa fi avut o iesire la suprafata, mult mai larga, prin care Homo naledi a coborât cadavrele, pentru ca apoi, aceasta iesire sa se fi astupat (surpat) dupa o vreme. „Trebuie sa mai fie o intrare” a fost de parere Richard Leakey dupa ce a vazut fosilele, „pe care Lee n-a gasit-o”. Si, desi comportamentul omului de naledi este necunoscut la alte specii de hominizi primitivi, „se pare ca nu este o alta varianta care sa explice cum au ajuns scheletele acolo”, admite si Lee Berger.

 Si, cu toate ca Homo naledi nu era om, comportamentul lui, acela de a duce cadavre intr-o grota in cadrul unui ritual, ii intriga si mai mut pe specialisti. Pentru ca, sa nu uitam, Homo naledi este mai aproape in aparenta de Homo erectus decât de australopiteci, cum era Lucy. Abilitatile lui, inclusiv aceea de a depozita mortii in grote ne duce cu gândul la un om modern, desi, sa nu uitam, el nu este considerat asa de antropologi. Este doar un fel de stramos al omului, o noua fata a omului modern, dar pe care nu o putem sti decât din desenele specialistilor de azi. „Este un animal care pare ca avea abilitatea cognitiva de a recunoaste separarea sa de restul naturii”. Cu o asemenea abilitate care ne uluieste, omul naledi ramâne sa-si spuna povestea intreaga in anii ce vin, completata, printre altele si cu vârsta lui, care deocamdata nu a putut fi stabilita.

Bogdan

Per aspera ad astra