Sindicatul crimei si urmasii lui Al Capone

Inainte de iesirea din scena a nemilosului Capone, în anul 1931, s-a desfasurat un eveniment esential pentru Mafia americana si pentru continuitatea activitatilor infractionale pe teritoriul SUA. Astfel, între 13 si 16 mai 1929 s-a organizat „Conferinta de la Atlantic City”, pe care istoricii americani o numesc „prima si cea mai importanta adunare la vârf a gangsterilor crimei organizate”. Disparitia „Domnului Cicatrice” Capone) nu avea sa încetineasca deloc activitatile mafiote.

Sindicatul crimei si urmasii lui Al Capone

Nume grele la aceeasi masa

 Principalii organizatori ai Conferintei de la Atlantic City (mare „resedinta a cazinourilor americane”) au fost boss-ul local Meyer Lansky (a carui caracatita de jocuri de noroc se întindea pâna în Bahamas si Londra), Johnny „Vulpoiul” Torrio (cofondator al „Instalatiei” din Chicago si protector al lui Capone), Charlie „Norocosul” Luciano (fondatorul „Familiei Genovese”) si Frank Costello („Prim-ministrul lumii interlope”, porecla dobândita la New York, pe când era boss-ul celor „Cinci Familii”).

 Pentru activitatea infractionala din SUA, acesti capi ai crimei organizate au pus bazele „Sindicatului National al Crimei”, adica un fel de confederatie a tuturor grupurilor importante de gansteri, care comunicau între ele pentru a se ajuta, la nevoie, cu influenta politica si cu „sforarii legislative” care sa le acopere multiplele infractiuni.

 În legatura cu articolul nostru precedent, referitor la „Instalatia din Chicago” si destinul lui Al Capone, spuneam ca aceasta organizatie criminala fiinteaza si astazi. Primul urmas al lui Capone (dupa încarcerarea acestuia pentru fraude fiscale) a fost Francesco Raffaele Nitto zis „Fortosul” (1886-1943), care devenise mâna dreapta a lui Capone, „omul cu muschii si cu gloantele”. De altfel, nascut în provincia italiana Salerno, el era verisor cu Capone.

Francesco Raffaele Nitto zis „Fortosul”
Francesco Raffaele Nitto zis „Fortosul”

 În 1931, Capone si Nitto au fost condamnati pentru evaziune fiscala, numai ca Nitto a iesit din închisoare dupa un an si jumatate, pe când boss-ul avea de ispasit 11 ani. Astfel, în 1932, Nitto a preluat conducerea „Instalatiei”, împreuna cu Paul „Ospatarul” Ricca.

 Sub conducerea lui Nitto, au înflorit în Chicago si prostitutia si jocurile de noroc ilegale – ca surse principale de venituri. Ca „nas” si capo di tuti capi în Chicago, Nitto a avut de-a face si cu tentative de „uzurpare a tronului”, si cu încercari ale politiei de a-l prinde în flagrant. Dar cronicile Mafiei spun ca Nitto însusi se descurca bine cu revolverul si ca oamenii sai nu ezitau sa omoare politisti incoruptibili. Dupa anul 1940, caracatita „Instalatiei” a ajuns la Hollywood si încerca sa stoarca bani de la marile companii de film. Au aparut tensiuni în „familie” si FBI-ul era tot mai insistent. Dupa un schimb de focuri, Nitto moare în martie 1943.

Epoca moderna

 Moartea lui Nitto l-a adus în prim-plan pe Paul „Ospatarul” Ricca (1897-1972), iar dupa disparitia acestuia, lider a devenit Toni „Bâta” Accardo (1906-1992). Se spune ca în acea perioada, CIA si „Instalatia” ar fi colaborat pentru lichidarea lui Fidel Castro.

 Nu exista dovezi elocvente în acest sens, doar teoria conspiratiei. Operatiunea „Familii Secrete” a Departamentului Justitiei SUA a mai taiat din capetele „Instalatiei”. Actualmente, noul boss a fost identificat: Johnny DiFronzo (nascut 1928), zis „Ala fara nas”, iesit din închisoare în 1996.

Bogdan

Per aspera ad astra