SOCRATE (469-399 i.Hr.) si metoda contra-exemplelor

„…inainte sa incepem sa vedem, sa auzim si sa ne folosim celelalte simturi trebuie sa fi obtinut cumva notiunea unui lucru numit egalitate absoluta; altfel nu am fi putut niciodata realiza, folosind-o ca un standard pentru comparatie, ca toate obiectele de simt, in mod egal, doresc sa fie precum ea, dar sunt doar copii imperfecte.” – Platon explicandu-l pe SocratePortrait Herm of

In Dialoguri a lui Platon, Socrate umbla prin imprejurimile Atenei, intrand voit in tot felul de polemici si discutii filozofice. El incepe prin a pune o intrebare, „Ce este frumusetea?”, „Ce este dreptatea?”, „Ce este prietenia?”, „Ce este curajul?”, punand intrebarile cui considera ca are un raspuns.

Una dintre metodele lui Socrate este cea a contra-exemplelor. Cand Laches (un soldat) este intrebat ce este curajul, el il defineste ca fiind virtutea de a ramane pe campul bataliei. Atunci Socrate ii spune ca un soldat nesabuit cu o incredere prosteasca, care pune in pericol propria persoana si pe altii, nu poate fi numit curajos. Astfel Laches este nevoit sa recunoasca ca acesta este un bun contra-exemplu la definitia sa, si este nevoit s-o regandeasca.

Socrate doreste sa afle ce este acel lucru comun tuturor formelor de vitejie, ce face ca actele de curaj sa fie recunoscute ca fiind acte de curaj. Care este acea unica trasatura posedata de actele de curaj si numai de ele? Ce le face intr-adevar curajoase? Pentru ca in toate cazurile, cei interogati nu au reusit sa identifice acel lucru – ei au esuat in incercarea de a identifica esentialul – Socrate concluzioneaza spunand ca ei chiar nu stiu ce sunt curajul, dreptatea, prietenia si altele, in esenta. Oamenii cred ca stiu. Dar Socrate a reusit, dupa cum se pare, sa demaste ignoranta noastra. Cu toate astea nici Socrate nu a dat vreun raspuns, recunoscand ca si el este un ignorant din acest punct de vedere.

Metoda interogativa a lui Socrate „Ce este X?” – incercand sa obtina un raspuns cu ajutorul contra-exemplelor – ramane populara in randurile filozofilor, pana in ziua de azi.

Autor: Laurentiu Ursu

Bogdan

Per aspera ad astra