„Homo florensis”, supranumit „Hobbitul” a trait intr-o perioada mult mai indepartata, decat se credea pana acum

Resturile fosile ale lui Homo floresiensis, gasite în pestera Liang Bua din insula Flores, Indonezia, au fost antedatate. Acesta ar fi trait cu 190.000 – 50.000 de ani în urma si nu acum 12.000 de ani, asa cum s-a crezut anterior. Dar misterul ramâne.

”Hobbitul” dateaza dintr-o perioada mai îndepartata decât se credea pâna acum. Un studiu publicat în revista Nature antedateaza misterioasa specie hominida primitiva – ale carei resturi fosile au fost descoperite pe insula Flores din Indonezia în 2003 – ca urmare a unor noi sapaturi în pestera Liang Bua, situata pe insula din care ”hobbitul” îsi trage numele oficial, Homo floresiensis.

Homo florensis, supranumit Hobbitul a trait intr-o perioada mult mai indepartata, decat se credea pana acum

Thomas Sutikna, de la Universitatea din Wollongong, si colegii sai, multi dintre ei membri ai grupului initial de cercetare, arata acum ca micul hominid a folosit celebra pestera într-un interval de timp cuprins între 190.000 si 50.000 de ani în urma si nu acum 12.000 de ani, asa cum se estimase anterior: o datare mult mai târzie care a dus la presupunerea ca ”hobbitul” – supranumit astfel dupa micile personaje din filmul ”Stapânul inelelor” – ar fi putut trai timp de câteva mii de ani alaturi de omul modern, Homo sapiens, sosit în Australia prin arhipelagul din care face parte Flores, chiar cu aproximativ 50.000 de ani în urma.

Descoperirea ramasitelor acestei specii misterioase – având putin peste un metru înaltime si un craniu de marimea celui de cimpanzeu, cu un volum de aproximativ 400 de centimetri cubi – a dat nastere unor dezbateri stiintifice aprinse, ramase înca  deschise.

Conform oamenilor de stiinta care au efectuat primele sapaturi, ramasitele celor noua indivizi (inclusiv un craniu si un schelet aproape complet, cel mai reprezentativ, cunoscut sub numele de LB1) au fost atribuite unei noi specii, care ar fi populat insula în urma cu aproximativ 38.000 si 12.000 de ani, devenita pitica din cauza limitarii la spatiile mici insulare, o modalitate de a se adapta mai bine la resursele reduse pe care le aveau la dispozitie.

Alte studii sunt înclinate mai degraba spre ipoteza ca aceasta nu este o specie separata, ci e vorba de persoane care sufera de anumite afectiuni: microcrefalie sau sindromul Down.

pestera Liang Bua
pestera Liang Bua

Noile sapaturi efectuate de oamenii de stiinta din cadrul Centrului National de Cercetare pentru Arheologie din Indonezia, Universitatea Wollongong din Australia si Institutul Smithsonian din America, sub îndrumarea lui Sutikna, între anii 2007 si 2014, au adus la lumina anumite parti din pestera care nu au fost observate în timpul sapaturilor initiale si au evidentiat depozite inegale si o stratigrafie mult mai complexa decât cea prezentata anterior. Acest lucru a condus la modificarea datarii originale a resturilor fosile. Deci, Homo floresiensis, ar fi trait acum între 190.000 si 50.000 de ani, disparând mult mai devreme decât se credea pâna în prezent.

Bogdan

Per aspera ad astra