Calatoria in timp, de la mitologia antica la stiinta moderna

Calatoria în timp si masinile care calatoresc prin timp au fost subiect stiintifico-fantastic si tema a numeroase filme din ultimele decenii. De fapt, se pare ca posibilitatea calatoriei prin timp, fie în viitor sau în trecut, a stat în imaginatia omenirii de secole. Chiar daca multi considera ca este absurd sa crezi ca putem calatori înainte si înapoi în timp, unii dintre cei mai brilianti cercetatori ai lumii au investigat posibilitatea ca acest lucru sa devina într-o zi realitate.

Albert Einstein de exemplu, a concluzionat în ultimii sai ani ca trecutul, prezentul si viitorul exista toate simultan, iar majoritatea persoanelor sunt familiare cu conceptul sau de relativitate. Asta înseamna ca timpul este relativ si nu absolut asa cum sustinea Newton. Cu o tehnologie potrivita, precum o nava spatiala foarte rapida, o persoana este capabila sa experimenteze o perioada de câteva zile în timp ce o alta persoana experimenteaza simultan numai câteva ore sau minute. Totusi, întelepciunea convingerilor lui Einstein au avut un impact foarte mic asupra cosmologiei sau a stiintei în general. Majoritatea fizicienilor au avut dificultati încercând sa renunte la notiunile pe care le au în privinta timpului.

Timpul relativ în mitologia antica

Daca examinam textele antice putem gasi un numar de referinte despre calatoria în timp. În mitologia hindusa, exista povestea Regelui Raivata Kakudmi care calatoreste pentru a se întâlni cu creatorul, Brahma. Desi calatoria sa nu dureaza mult, când Kakudmi se reîntoarce, pe Pamânt trecusera deja 108 yuga, si se crede ca fiecare yuga reprezenta aproximativ 4 milioane de ani. Explicatia pe care Brahma i-a dat-o lui Kakudmi este ca timpul se scurge diferit la diferite nivele ale existentei. În mod similar, avem referinte în Coran despre pestera lui Al-Kahf. Povestea face referire la un grup de tineri crestini, care au scapat de persecutie în anul 250 d.Hr. si s-au retras, sub îndrumarea Domnului, într-o pestera unde Domnul i-a adormit. Acestia s-au trezit 309 ani mai târziu. Aceasta poveste coincide, cu mici diferente, cu povestea crestina a celor sapte adormiti.

O alta poveste vine din legenda japoneza a lui Urashima Taro. Se spune ca Urashima Taro a vizitat palatul de sub apa al Zeului Dragon Ryujin. Acesta a stat acolo timp de trei zile, dar, când s-a întors, la suprafata trecusera 300 de ani. În textul buddhist Pali, se precizeaza ca în Paradisul celor 30 de Devas (locul Zeilor) timpul trece într-un ritm diferit, astfel încât 100 de ani pe Pamânt înseamna o singura zi pentru acestia. Iar referintele din textele antice sunt multe mai multe.

Cercetari stiintifice

Probabil cea mai bine cunoscuta poveste a unei calatorii accidentale prin timp este Experimentul Philadelphia, care s-ar fi petrecut în 1943 cu scopul de a ascunde nava si de o face invizibila pentru radarele inamice. Totusi, se spune ca experimentul a luat o turnura total gresita – iar vasul nu numai ca a disparut complet din Philadelphia dar a fost teleportat în Norfolk si s-a întors în timp 10 secunde. Când vaporul a aparut din nou, unii din membrii echipajului erau fuzionati fizic de pereti, altii au dezvoltat boli mentale, câtiva au disparut complet, iar altii au relatat ca au calatorit în viitor si înapoi. S-a mai spus ca Nikola Tesla, care era directorul departamentului de Inginerie si Cercetare al Companiei Radio America la momentul organizarii experimentului, s-a implicat în experiment, a executat toate calculele si desenele necesare si a oferit generatoarele (n.r. – totusi, el nu mai era în viata când a avut loc experimentul, murind în conditii suspecte la numai câteva luni înainte ca experimentul sa se desfasoare).

În 1960, avem o alta relatare interesanta a omului de stiinta Pellegrino Ernetti, care a sustinut ca a dezvoltat o masinarie care ar permite cuiva sa vada în trecut, Cronovizorul. Teoria sa spune ca orice se întâmpla lasa o urma energetica, iar aceasta nu poate fi distrusa niciodata (ceva asemanator misticei Librarii Akashice). Asa ca el ar fi dezvoltat aceasta masinarie despre care sustinea ca putea detecta, mari si converti aceasta energie într-o imagine – precum un show de TV desfasurat în trecut.

În anii 1980, exista relatari despre un alt experiment controversat, proiectul Montauk, în care s-ar fi experimentat, printre alte lucruri, calatoria în timp. Existenta experimentelor Philadelphia si Mountauk ramâne înca un subiect de dezbatere. Totusi, bunul simt ne face sa presupunem ca armata ar putea fi în mod definitiv interesata de posibilitatea calatoriei prin timp si s-ar implica în cercetari extensive în acest domeniu.

Mergând mai departe, în 2004, Marlin Pohlman a aplicat pentru un brevet al unei metode de distorsiune gravitationala si deplasare în timp. Marlin Pohlman este om de stiinta, inginer, si membru al grupului Mensa cu licenta si doctorat.De curand, Wasfi Alshdaifat a completat o cerere pentru un brevet a unei masinarii de compresie a spatiului si de dilatare a timpului, care ar putea fi folosita pentru calatoria în timp.

Profesorul fizician Ronald Lawrence Mallet din cadrul Universitatii Connecticut lucreaza asupra conceptului de calatorie prin timp, în baza teoriei relativitatii a lui Einstein, si este absolut convins ca aceasta este fezabila. Acesta prevede ca asa-numita calatorie în timp va fi posibila în secolul nostru.

Pe de alta parte conservatori, ca fizicianul specializat în particule Brian Cox, cred ca miscarea prin timp este posibila, dar numai într-o directie.

Apoi avem povestea misterioasa a lui Alí Razeqi, directorul Centrului Iranian pentru Inventii Strategice, care sustine ca a dezvoltat un aparat care poate vedea într-o perioada de 3 pâna la 5 ani în viitor. Povestea sa initiala a disparut de pe internet la numai câteva ore dupa ce a fost publicata.

În teorie, calatoria în timp este posibila, chiar daca este dificil de înteles. Au reusit cercetarile mentionate mai sus sa ne aduca mai aproape de transformarea calatoriei în timp într-o realitate? Daca da, putem numai spera ca aceasta tehnologie nu va ajunge în mâini gresite.

 

Articolul în engleza: Time Travel From Ancient Mythology to Modern Science

Bogdan

Per aspera ad astra