Cetatea razboinicilor daci de la Malaya Kopanya

La 20 de kilometri de granita cu România, la intrarea Tisei în bazinul Maramuresului istoric, arheologii satmareni si ucraineni au descoperit dupa ani de sapaturi cel mai mare cimitir din arealul dacic.

Aflata în buza comunitatii românesti din Transcarpatia, cetatea dacica de la Malaya Kopanya se întinde pe o suprafata de trei hectare si este construita din valuri de pamânt. Pe dealul din vecinatate au fost descoperite 70 de morminte si cele mai valoaroase podoabe din aur dupa vestitele bratari dacice. Este cea mai mare descoperire dacica de acest fel. Deocamdata, doar 50% din întreaga suprafata a fost cercetata, sapaturile fiind abandonate deoarece Ministerul Culturii nu a mai alocat fonduri. Telul arheologilor este de a gasi sanctuarul cetatii, templul sfânt al dacilor liberi, lucru ce nu va fi posibil pâna când nu se vor aloca bani pentru continuarea sapaturilor. Acesta este al doilea cimitir-cetate dacic descoperit, pe lânga cel din Zemplen–Slovacia, aflat la 200 de kilometri de granita cu România.

Sapaturile arheologice au fost demarate în 1977, în perimetrul complexului dacic de la Malaya Kopanya , raionul Vinogradiv, regiunea Transcarpatia, iar din anul 2.000 au continuat în baza unui acord de colaborare stiintifica dintre Muzeul Judetean Satu Mare si Universitatea Nationala din Ujgorod, cu finantare de la Ministerul Culturii si Cultelor din România. Sefii santierului arheologic, Viaceslav Kotigorosko si Igor Prohnenko, profesori la Universitatea Nationala din Ujgorod, împreuna cu o echipa de arheologi de la Muzeul Judetean Satu Mare, formata din fostul director, istoricul Viorel Ciubota, seful sectiei de arheologie Robert Gindele si actualul director, arheologul Liviu Marta, au descoperit la Malaya Kopanya o adevarata comoara dacica. Încununarea cercetarilor arheologice a venit o data cu campania de sapaturi din 2008, când arheologii satmareni au descoperit mormintele si, odata cu acestea, cea mai mare si reprezentativa cantitate de bijuterii dacice dupa vestitele bratari din aur. Sapaturile au fost oprite în 2011 pe fondul lipsei de finantare.

 Cea mai mare necropola dacica

Cea mai mare descoperire de la Malaya Kopanya se refera la cele 70 de morminte, mai multe decât au fost descoperite vreodata în tot arealul Marii Dacii, ceea ce a determinat arheologii sa afirme ca suntem în fata celei mai mari necropole dacice. Cercetatorii spera sa dea de câteva sute de morminte pe când vor finaliza sapaturile. Este vorba despre un cimitir de incineratie, în care defunctii au fost pusi pe rug, osemintele calcinate depuse în urne si îngropate în pamânt. În mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele si verigi, în timp ce în mormintele barbatilor au fost descoperite arme, printre care si unele foarte spectaculoase, precum spade îndoite, o arma speciala numita fica – un fel de sabie cu un singur tais, pinteni si vârfuri de lance. Mormintele dateaza din perioada lui Burebista, sustin arheologii.

În cimitirul dacic au fost descoperite si mai multe obiecte din aur, un torques (colan) si o bratara. Torques-ul a fost purtat la gât, fiind confectionat din trei sârme groase din aur si capete de îmbinare lucrate minutios, ornamentate printr-o retea de sârmulite. Obiectul a fost descoperit în stare fragmentara, având o greutate de peste 400 de grame. În forma completa avea o greutate de peste un kilogram. Foarte probabil ca torques-ul a fost purtat de un aristrocat dac de rang înalt. Bratara este ornamentata prin siruri de globule si are o greutate de peste 70 de grame. Istoricul Viorel Ciubota a precizat ca obiectele confectionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice, situatia aceasta fiind explicata prin existenta unui monopol regal al exploatarii aurului.

Ciubota a aratat ca podoabele de la Malaya Kopanya reprezinta cea mai nordica descoperire de podoaba din aur din tot arealul dacic fiind, foarte probabil, cea mai reprezentativa, dupa vestitele bratari din aur, si atestând importanta economico-politica deosebita a centrului dacic de la Malaya Kopanya. De asemenea, au mai fost descoperite piese de podoaba din argint, bronz si fier, unsprezece spade îndoite ritual, trei sabii curbe dacice (sica), mai multe vârfuri de lance si pinteni. Cercetatorii au dat si de urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucati de fier neprelucrat care urmau sa fie topite, un atelier de confectionat râsnite pentru macinatul grâului si o monetarie, dovada ca dacii îsi bateau propria moneda.

Concluziile arheologilor sunt ca descoperirile din cimitir reflecta o elita razboinica, cu un potential economic foarte ridicat, din timpul lui Burebista.

Avanpostul dacilor din regiune

Directorul Muzeului Judetean Satu Mare, Liviu Marta, spune ca o mare parte din suprafata cetatii a fost deja cercetata, conturându-se imaginea unei asezari ce a reprezentat un important centru al civilizatiei dacice, una dintre davele la care fac referire autorii antici. Asezarea fortificata se întinde pe platoul muntelui de pe malul drept al râului Tisa, cu relief deosebit de complex, completat cu terase artificiale si valuri. „Marimea partii centrale a asezarii este de 3,5 ha, zona  în care s-au facut sapaturi pe jumatate din suprafata. Stratul de cultura coboara pâna la 3, 8 m. Decopertarea acestuia a dus la o acoperire rapida a zonei cu arbori si arbusti, ceea ce a creat unele dificultati în cercetarea sectiunilor. Legat de numarul de locuri neocupate de arbusti si arbori, au fost efectuate înca din 2002 sapaturi în partea periferica de vest“, a declarat Liviu Marta. În sezonul cercetarilor din 2007 au fost reluate sapaturile arheologice la periferia nord-vestica a cetatii (locul numit Celenita), unde pe o suprafata de 648 de metri patrati au fost descoperite sase morminte de incineratie. Cercetarile zonei numite Celenita au fost continuate si în 2011, fiind completate informatiile privind importanta acestui monument din regiunea Tisei Superioare. În total au fost gasite circa 70 de morminte.

Cetatea de la Malaya Kopanya este considerata ca fiind cel mai puternic avanpost al dacilor din regiune. Acesta se întindea de-a lungul a patru vârfuri de munti, a crestei vulcanice Rokosovo- Hust, locurile fiind Gorodiste, Mica Gorodiste, Serednyi Grunok si Celenita.

 Ritualul de înmormântare al dacilor

Ritualul de înmormântare al dacilor este foarte putin cunoscut. Modelul de evolutie al obiceiurilor de înmormântare este noutatea pe care o aduc vestigiile din Ucraina, spune istoricul Viorel Ciubota. „Mormintele dateaza din secolul I î.Hr., în jurul domniei lui Burebista. Putem stabili în acest fel si legaturile avute de daci cu alte populatii pentru ca am descoperit spade de origine celtica, altele de origine sudica, ce atesta legaturi cu tracii, precum si monede care indica anumite legaturi cu grecii”, sustine acesta. În total s-au descoperit aproximativ 70 de morminte, însa se întrezaresc alte câteva sute pâna la finalizarea cercetarilor.

Mormântul sapte a fost gasit la o adâncime de 0, 3 m de la suprafata actuala, sub fundul unei fructiere. Groapa avea diametrul de 0, 5 m si o adâncime de 0,56 m. Mormântul continea oase calcinate, amestecate cu carbune, pe un strat cu o grosime de 0, 2m. În mormântul 8 au fost identificate oase calcinate. Concentrarea mare a oaselor a permis identificarea aproximativa a gropii funerare, conturul careia se observa la o adâncime de 0, 35 m. De asemenea, în celelalte morminte au fost descoperite oseminte, obiecte din bronz, fragmente din obiecte de fier. Trei morminte sunt considerate ca fiind de femei, iar celalalte de barbati.

Un sistem de aparare complex

Sistemul de aparare al cetatii este deosebit de complex, demn de un mare centru politic, comercial si religios, sustin arheologii. Ca urmare a intenselor cercetari si a caracterului spectaculos al materialelor descoperite, vestigiile de la Malaya Kopanya au intrat si în atentia cercurilor stiintifice din România. Ministerul Culturii prin intermediul Muzeului Judetean din Satu Mare a sprijinit santierul arheologic, realizând finantarea partiala a sapaturilor si achizitionarea aparaturii necesare de cercetare si înregistrare a datelor de pe santierul arheologic.

Pe teritoriul cetatii au fost practicate trei suprafete cu o suprafata totala de 152 de metri patrati. În primele doua suprafete au fost descoperite obiecte dacice datate la începutul erei noastre: ceramica dacica modelata cu mâna si la roata olarului, fragmente de piatra de râsnita si doua fibule de bronz din secolul I d.Hr..  În stratul de cultura dacic a fost descoperita o locuinta rectangulara, adâncita în pamânt, cu vatra, databila în secolele X-XI era noastra. S-au mai gasit un numar mare de vase ceramice sparte, caracteristice pentru evul mediu.

Ministerul nu mai aloca bani

Istoricul Viorel Ciubota, participant la acest proiect, spune ca doar jumatate din întreaga suprafata a fost cercetata si ca ar mai putea fi descoperite multe lucruri interesante în aceste locuri. Telul arheologilor este acela de a descoperi sanctuarul, locul sfânt al dacilor liberi. În viziunea acestuia, cetetea de la Malaya Kopanya se aseamana cu Sarmizegetusa Regia, doar ca cetatea din Ucraina ar fi avut zidurile din lemn, pe când Sarmizegetusa le avea din piatra.

„Cred ca daca am continua lucrarile am descoperi lucruri foarte interesante, la care unii nici nu se asteapta. Speram ca în viitorul apropiat lucrarile sa fie finantate pentru a putea continua sapaturile, pentru descoperirea templului sfânt al dacilor“, spune Viorel Ciubota.

Istoricul precizeaza ca dacii foloseau incinerarea, dupa care ramasitele era puse în vase specifice sau în podoabe de aur, care erau îngropate în morminte.

Seful sectiei de arheologie, Robert Gindele, sustine afirmatia arheologului Ciubota. Cetatea de la Malaya Kopanya ar fi o cetate independenta de Sarmizegetusa. Diferenta dintre cele doua cetati se observa prin zidurile cetatilor, asa cum sustine si Ciubota. Din pacate, sapaturile au ramas în acelasi stadiu precum în 2011.

„Nu mai se aloca bani ca pe vremuri. Acum trebuie sa depunem cereri peste cereri de finantare la Minister. Anul acesta cu sigurnata nu vor fi reluate sapaturile. Nu stim înca când. Probabil când vom fi finantari“, a conchis Robert Gindele.

surse: http://transilvaniareporter.ro si https://vocea.biz sursa foto: Muzeul Judetean Satu Mare

 

Bogdan

Per aspera ad astra