Cultura Gumelnita, o civilizatie infloritoare a Europei preistorice

Aria de raspandire a culturii Gumelnita

Una dintre cele mai stralucite civilizatii din ultima jumatate a mileniului V i.Hr.. este (alaturi de complexul Ariusd – Cucuteni – Tripolie) cultura Gumelnita.

Statiunea eponima a acestei exceptionale culturi a fost mentionata pentru prima data de creatorul scolii arheologice românesti, Vasile Pârvan, înca din anul 1922.

Abia cu începere din anul 1924 Vladimir Dumitrescu va pune la dispozitia preistoricienilor din lumea întreaga prima colectie de materiale specifice (ceramica, plastica, utilaj litic si de os etc.) adunata din chiar asezarea eponima aflata pe “le massif de Gumelnita qui domine de plus de 20 m la plaine du Danube”, asezare ce va fi cercetata sistematic cu începere din anul 1925.

Culturii Gumelnita i s-a atribuit acest nume de la tell-ul (movila de pamant) de langa Gumelnita (România), situat în Muntenia în apropierea malului stâng al Dunarii (la 5 km de Oltenita pe o terasa a Dunarii).

 Aceasta cultura reprezinta începutul chalcoliticului în România (de asemenea, denumit eneolitic), luând nastere la începutul mileniului V î.Hr. Este împartita în doua faze (A si B), având o durata estimata la aproape un mileniu. Aria ei de raspândire este vasta, de la litoralul Marii Negre în est, pâna în centrul Bulgariei în vest, din Delta Dunarii în nord, pâna în Tracia greceasca în sud.

Ceramica Gumelnita
Ceramica Gumelnita

Una din caracteristici sunt asezarile de tip “tell”, uneori înconjurate de santuri de aparare. De asemenea, ceramica are forme foarte variate si este decorata cu incizii, ornamente plastice, barbotinate sau pictate, mai ales cu grafit. Utilajul din os sau corn este abundent.

Cuprul, ciocanit sau turnat, este în mod curent utilizat pentru podoabe dar chiar si pentru unelte mici sau topoare. Apar obiectele realizate din aur. Arta plastica foarte dezvoltata este reprezentata de numeroase figurine de animale si mai ales de o abundenta productie de statuete antropomorfe, majoritatea feminine, sau de reprezentarile umane având adesea urechile perforate.

Ca si rituri funerare merita mentionate, in principal, inhumarile individuale, corpurile fiind depuse mai ales chircite pe o parte. Apar exprimate foarte net diferentierile sociale în necropole, cum este cea foarte bogata de la Varna (Bulgaria).

 Cultura Gumelnita apartine în realitate unui important complex cultural cunoscut sub numele de Gumelnita-Kodjadermen-Karanovo VI, datat în mileniul V î.Hr. Reprezinta prima mare unificare culturala între Balcanii de Sud (Dikili Tash, Sitagroi …) si Carpati. În interiorul acestui mare complex se manifesta particularitati locale. Acestea sunt adesea dificil de decelat si de explicat dar sunt fara îndoiala legate de elementele mostenite de la culturile anterioare, necropola de la Varna (Bulgaria) fiind exemplul cel mai elocvent.

Complexul cultural Gumelnita-Kodjadermen-Karanovo VI s-a nascut din evolutia locala a culturilor Boian, Marita si Karanovo V. Acest fenomen s-a petrecut rapid putându-se vorbi de la început de o cultura unica cu aspecte regionale. Uniformizarea culturala va fi chiar mai evidenta în faza A2 a culturii Gumelnita, în decursul careia formele ceramice si plastica vor fi practic identice în întreaga arie de raspândire.

Principalele asezari sunt tell-urile (Karanovo, Hârsova, Ordusani…) a caror stratigrafie ofera o mare cantitate de informatii asupra evolutiei cronologice a acestei culturi si asupra relatiilor cu grupurile culturale vecine (Vinca, Cucuteni, Dimini, Salcuta). Necropola de la Varna este un sit de o mare importanta pentru cunoasterea acestei culturi, impresionanta bogatie a mormintelor care au fost descoperite permitând punerea în evidenta a unei puternice organizari sociale bazate pe o riguroasa ierarhie.

Evolutia culturii Gumelnita-Kodjadermen-Karanovo VI se sfârseste progresiv odata cu sosirea la Dunare a triburilor culturii Cernavoda I considerate de catre numerosi cercetatori ca primi proto-europeni. Daca evolutia culturii Gumelnita se termina brusc, în aceasta zona, ea continua timp de cel putin un secol în alte regiuni (Muntenia, Tracia, Balcani) cu faza Gumelnita B.

Bogdan

Per aspera ad astra