Marile secrete ale cetatii dacice din Hunedoara

O cetate dacica, un cimitir în care dacii au înhumat cadavrele si ramasitele trupurilor incinerate a zeci de copii si mormintele unor razboinici daci sunt doar câteva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinatatea Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, asezarea antica, foarte putin cercetata pâna în prezent, ar putea rivaliza cu mult mai celebrele cetati dacice din Muntii Orastiei.

Castelul Corvinilor uimeste nu doar prin istoria sa de peste sase secole, dar si prin cea a împrejurimilor lui. În vecinatatea cetatii medievale de la Hunedoara a existat o asezare antica, ale carei secrete au ramas, în mare parte, nedescifrate. Ultimele cercetari arheologice întreprinse în gradina Castelului din Hunedoara si pe Dealul Sânpetru au scos la iveala urmele unei cetati dacice întinse si a unei necropole în care se aflau ramasitele a zeci de adulti si copii, ale caror trupuri au fost transformate în cenusa sau îngropate în pamânt, alaturi de obiectele lor de pret.

Sapaturile efectuate de specialisti la începutul anilor 2000 în gradina castelului au dus la descoperirea cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau ramasitele a peste 50 de defuncti, cei mai multi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele dateaza din perioada dacica, de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumati, prin metode antropologice: existen?tunor piese tipic feminine, cercei sau margele.

Necropola prezinta o importanta ridicata, sustine arheologul Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie si Etnografie din Hunedoara, pentru ca arata ambele moduri în care dacii îsi înhumau defunctii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor si cel al îngroparii lor fara a mai fi arse.

Mormintele razboinicilor daci

Tot în vecinatatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor razboinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urna cu cenusa, îngropata alaturi de sica (pumnalul dacic) si lancea defunctului. Istoricii sustin ca zona vechii cetati dacice la poalele careia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic. Pe valea Zlastiului si a Govâjdiei si în Muntii Poiana Rusca au fost exploatate înca din Antichitate zacamintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor, aveau tot interesul în ale apara.

“Pe Dealul Sânpetru s-a aflat un important centru dacic, în jurul caruia „pivotau” alte comunitati. Data fiind bogatia si necesitatea protejarii bogatelor minereuri de fier este de asteptat si descoperirea unor cetati dacice în zona. Sfârsitul locuirii pe Dealul Sânpetru si încetarea practicarii ritualurilor sacre din Gradina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul razboaielor daco-romane si a instalarii trupelor romane în zona. Constructia romana de pe Dealul Sânpetru si inventarul descoperit în ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizând importanta strategica a platoului în depresiunea Hunedoara”, se arata în lucrarea „Vestigiile dacice de la Hunedoara”, editata în 2007 de Biblioteca Brukenthal, în urma cercetarilor efectuate de Valeriu Sîrbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragos Diaconescu si Nicolae Ceriser.

Asezarile preistorice de la Hunedoara

Potrivit arheologilor, pe teritoriul municipiului Hunedoara au fost descoperite urmele mai multor asezari preistorice: pe Dealul Sânpetru, în zona cimitirul Bisericii Reformate, în Gradina Castelului si în zona Biserica Sfântul Nicolae. Pe Dealul Sânpetru a existat o fortificatie de pamânt cu val si sant. În acelasi loc ar fi existat un turn de apa si o conducta de coborâre. Arheologii au descoperit aici un numar impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului si din perioada dacica si a Romei antice. În zona cimitirului reformat au fost scoase la iveala materiale ceramice apartinând culturilor Turdas, Cotofeni si epocilor dacica, romana si feudala. În Gradina Castelului au fost descoperite piese din neolitic, epoca bronzului, a fierului (inclusiv perioada dacica clasica) si epoca medievala.

În zona bisericii Sfântul Nicolae din Huendoara a fost descoperit mormântul unui razboinic medieval, dar si fragmente de piese din preistorie. Potrivit arheologilor, de peste trei milenii zona Dealului Sânpetru a fost locuita, iar primele asezari importante dateaza din secolele VIII – VII î. Hr., înainte de aparitia primelor informatii despre geti. Cetatea dacica de pe dealul Castelului Corvinilor ar fi existat din secolul al doilea î. Hr. Avea ziduri de piatra, si structuri din lemn, iar în jurul ei au fost descoperite urmele unor locuinte si încaperi în care erau tinute proviziile. Asezari preistorice au existat si în tinutul Padurenilor, locul minelor de fier. Unii arheologi sustin ca zona Hunedoarei poate fi comparata ca importanta cu cea a Muntilor Orastiei, unde se afla cele mai mari cetati dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia.

adev.ro

Bogdan

Per aspera ad astra