O fosila veche de 7,2 milioane de ani rescrie istoria omenirii

O noua examinare a doua fosile vechi de 7,2 milioane de ani din sudul Europei sugereaza ca oamenii s-au separat de primate cu câteva sute de mii de ani mai devreme decât s-a crezut. De asemenea, aceasta specie poate reprezenta cea mai veche de hominin descoperita.

Datorita testelor ADN, stim ca oamenii si cimpanzeii (Pan troglodytes) au pornit de la un stramos comun, dar este dezbatut intens locul si timpul acestei divergente evolutive. Acum, o echipa internationala sustine ca a gasit un nou candidat care ar schimba modul în care vedem evolutia umana, scrie Science Alert.

Cercetatorii au reanalizat o specie putin cunoscuta numita Graecopithecus freybergi, a carei taxonomie a ramas înca problematica, în ciuda descoperirii în 1944 a unei mandibule fosilizate, din Grecia. În 2012, mandibulei i s-a alaturat un premolar fosilizat gasit în Bulgaria.

Utilizând tomografii digitale si reconstituiri 3D a radacinilor si a structurii dintilor fosilizati, savantii au gasit trasaturi comune cu oamenii moderni si ai stramosilor acestora.

Au sugerat astfel ca G. freybergi face parte din ramura hominina – ramura evolutiva a oamenilor moderni si a tuturor speciilor extincte de non-primate.

S-a crezut anterior ca fosila este de hominid, care este un grup mai larg care nu îi include doar pe oameni, ci si pe cimpanzei, gorile si alte primate moderne. Daca G. freybergi este mutat în grupa hominilor, ar schimba total istoria evolutiei, întrucât este cea mai veche fosila de acest tip care a fost descoperita.

David Begun, de la Universitatea Toronto (Canada) si unul dintre cercetatorii care au participat la acest studiu, sustine ca „daca acesta este într-adevar un hominin, ar fi cel mai vechi stramos al omului si primul care a fost gasit în afara Africii”. Acesta a adaugat si ca „de la Darwin încoace, stiam ca originea omului este în Africa. Cercetarea noastra arata ca acestia provin din Europa”.

Totusi, cercetatorii sunt constienti ca dovezile sunt prea putine pentru a preciza în mod clar originea europeana a omului, dar cercetarea de fata este extrem de promitatoare, întrucât aceasta zona poate deveni centrul unei noi serii de explorari.

Datarea a fost realizata pe baza analizei sedimentelor din doua situri din Grecia si Bulgaria. Au descoperit ca mandibula are o vârsta de 7,175 milioane de ani, iar premolarul o vârsta de 7,24 milioane de ani, situând potentialul hominin într-o perioada în care Marea Mediterana era evaporata si arata ca savana africana.

Madeleine Böhme, de la Universitatea Tübingen din Germania si conducatorul acestui studiu, precizeaza ca „fosilele au vârsta începutului Messinianului, o era care se termina cu o desecare completa a Mediteranei. Formarea incipienta a desertului nord-african acum mai bine de sapte milioane de ani în urma si extinderea savanelor în sudul Europei au jucat un rol central în separarea liniei cimpanzeilor de cea a oamenilor”.

Bogdan

Per aspera ad astra