Un nou studiu arata inca o asemanare a planetei Marte cu Pamântul: ploua abundent

Cercetatorii au observat ca precipitatiile abundente de pe suprafata martiana au dus la crearea unor canale în jurul craterelor. De asemenea, acestia arata ca schimbarile în atmosfera au facut ca ploile sa fie din ce în ce mai abundente, un efect similar cu cel observat pe Terra.

Geologii Robert Craddock si Ralph Lorenz au folosit metode testate si utilizate pe Pamânt pentru a examina eroziunile produse de ploaie, observând efecte similare pe planeta vecina, scrie Science Daily.

Craddock precizeaza ca „multi cercetatori au analizat natura precipitatiilor pe Terra, dar niciunul nu s-a gândit sa aplice aceste metode pentru întelegerea atmosferei martiene din trecut”.

Pentru a întelege cum nivelul precipitatiilor s-a schimbat odata cu trecerea timpului, cercetatorii au avut în vedere schimbarea atmosferei. Când Marte s-a format acum 4,5 miliarde de ani, avea o atmosfera mult mai densa, deci o presiune mai ridicata decât acum, iar presiunea la rândul ei influenteaza cantitatea de precipitatii si dimensiunea picaturilor de ploaie.

La începutul existentei planetei, picaturile trebuie sa fi fost foarte mici, fiind mai degraba un fel de ceata decât ploaie, astfel, aceasta nu era capabila sa creeze sapaturile prezente pe suprafata planetei. Odata cu scaderea presiunii atmosferice, picaturile au devenit mai mari si cantitatea de precipitatii a fost suficient de ridicata pentru a modela solul, creând vai si canale.

Lorenz a precizat ca „prin utilizarea principiilor fizice de baza pentru a întelege relatia dintre atmosfera, dimensiunea picaturilor de ploaie si intensitatea precipitatiilor, am demonstrat ca pe Marte cadeau picaturi mari de ploaie care au fost capabile sa modifice drastic suprafata planetei”.

De asemenea, cercetatorii au aratat ca la început, acum 4,5 miliarde de ani, presiunea de pe Marte era de 4 bari, imposibil pentru picaturile de ploaie sa aiba un diametru mai mare de 3 milimetri.

Craddock dezvaluie ca „întotdeauna au existat necunoscute, precum cât de mult se ridicau norii de furtuna în atmosfera martiana, dar am facut eforturi sa folosim un spectru de variabile ale precipitatiilor de pe Pamânt. Este improbabil ca Marte sa fi fost la început foarte diferita de ceea ce este descris în lucrarea noastra. Descoperirile noastre ofera noi indicii, mai clare, cu privire la istoria apei si a climatului pe Marte”.

Bogdan

Per aspera ad astra