Neobisnuitul manuscris de la Sibiu descrie o racheta in trepte, fiind redactat in urma cu 450 de ani

Manuscrisul de la Sibiu a fost (re)descoperit în anul 1961. Este o scriere neobisnuita si cuprinde sute de pagini. Orice om de stiinta ar parcurge paginile acestei scrieri bizare redactate în secolul XVI va avea senzatia ca are de-a face cu opera unui spirit vizionar. Si chiar aceasta este realitatea! Conrad Haas, autorul manuscrisului, a fost, fara dar si poate, un geniu ce a anticipat tehnologii utilizate pentru prima data abia în secolul XX. Printre altele, în tinerete s-a ocupat si cu studiul alchimiei, dobândind cunostinte ce aveau sa îi fie utile, mai târziu.

Conrad Haas, militar si inventator ce a trait între anii 1509 si 1576, a îndeplinit, începând cu anul 1556, importanta functie de sef al arsenalului, în cetatea Sibiului. Haas era, la vremea sa, un „cercetator” pasionat în domeniul artileriei, materiilor explozive si balisticii, precum si un experimentator deosebit de iscusit. În mod sigur, el avea o inventivitate vecina cu geniul.

 Manuscrisul de la Sibiu a fost redactat pe durata a patru decenii (munca de redactare fiind initiata, se pare, la Viena, oras aflat nu departe de localitatea în care a vazut lumina zilei Haas). Cartea a fost ispravita la Sibiu, unde a si fost descoperita, peste secole, de catre Dimitrie Doru Todericiu (scriitor, istoric si cercetator cunoscut si sub numele de Pierre Carnac). Ca document, Manuscrisul figura, la Arhivele Statului, sub cota „Varia II 374”. De altfel, D. Todericiu a avut si calitatea de autor al lucrarii „Preistoria Rachetei Moderne. Manuscrisul de la Sibiu”, care a vazut lumina tiparului în anul 1969 (la patru secole de la terminarea cartii lui Conrad Haas).

Interesant este ca genialul Conrad Haas era nu doar creator al unor concepte tehnologice care aveau sa fie puse în practica abia peste patru secole, ci si o persoana care avea conceptii evoluate, pacifiste, considerând ca firesc ar fi ca „lumea sa traiasca în pace, razboi sa nu mai fie, muschetele sa fie lasate neatinse sub acoperis, ghiulelele bombardelor sa nu mai împrastie moarte iar praful de pusca sa nu mai ia foc si nici sa se umezeasca”, adaugând ca în acest chip „printul va ramâne cu banii si armurierul va ramâne în viata”.

Manuscrisul de la Sibiu (numit si Coligatul de la Sibiu) este redactat, în întregime, în limba germana. Explicatiile tehnice sunt acompaniate de catre desene. Vechea scriere se refera la construirea diferitelor tipuri de arme. Pentru prima data în istorie, aceasta veche lucrare (în care sunt prezente si concepte moderne!) se refera la tehnologia de construire a unor rachete cu mai multe trepte. Se refera, de asemenea, la modul în care combustibilii lichizi ar fi putut fi utilizati pentru propulsarea proiectilelor.

Este greu de spus daca genialul Haas a reusit sa si construiasca o racheta cu 2 – 3 trepte, dupa planurile sale care anticipau tehnologia secolului XX, cu toate ca s-a afirmat, în termeni nu foarte precisi, ca ar fi avut loc o lansare a unei rachete în Sibiul anului 1550. Mai înainte de descoperirea manuscrisului de la Sibiu, întâietatea proiectarii unei rachete în trepte (trei la numar) îi era atribuita polonezului Kazimierz Siemienowicz, care a publicat informatii despre inventia sa într-un tratat scris în 1650, numit Artis Magnae Artilleriae (partea întâi).

Un spirit inventiv precum Conrad Haas nu s-a limitat doar la conceperea – pentru prima data în istorie – a unei rachete în trepte. Neobositul Haas a mai proiectat si baterii de rachete, rampe de lansare ale dispozitivelor balistice, rachete de tip „bumerang”, aripi în forma literei delta pentru rachete (necesare în stabilizarea dispozitivului) si chiar o… „casuta zburatoare”. Peste patru veacuri, inginerul si fizicianul Hermann Julius Oberth, nascut tot la Sibiu (!), avea sa-si aduca, la rândul sau, nepretuita contributie la dezvoltarea astronauticii si a tehnologiei de fabricare a rachetelor.

Surse: wikipedia.org, jurnalul.ro, enciclopediaromaniei.ro, www.ancient-code.com

Bogdan

Per aspera ad astra