Caral, enigmaticul oras al piramidelor din America de Sud

Arhitectii în cautare de solutii pentru o viata durabila în secolul 21 s-au aplecat asupra uimitoarelor realizari ale vechii cetati Caral din Peru, un miracol al ingineriei, ridicata acum 5.000 de ani. Constructorii ei au creat un oras cu piramide, amfiteatre, cladiri antiseismice si conducte subterane pentru canalizare si pentru orientarea curentilor de aer pentru a mentine focurile din camine aprinse. Si toate acestea, cu unelte cat se poate de rudimentare!

Cea mai veche civilizatie americana

Civilizatia Norte Chico – aproape la fel de veche precum cea egipteana, a aparut în Valea Supe, la 200 de kilometri de amplasamentul actual al orasului Lima, pe coasta peruviana a Pacificului. Cu 112 ani în urma, arheologul german Max Uhle a descoperit primele vestigii, în zona. Întrucât nu s-au descoperit numeroasele piese de aur la care visau aventurierii, situl a fost abandonat, pentru o vreme. Dupa decenii, sapaturi mai ample au aratat ca ceea ce descoperise Uhle reprezenta numai vârful aisbergului, realizarile anticei civilizatii fiind numeroase si fascinante.

 Aceasta civilizatie s-a dezvoltat între anii 3000 si 1800 î.Hr., fiind aproape la fel de veche precum civilizatia Egiptului antic. Arhitecti din întreaga lume s-au reunit la Caral pentru a cauta surse de inspiratie între ruinele sale de nisip brun si sa discute despre provocarile carora omenirea trebuie sa le faca fata dupa 5.000 de ani. Cu prilejul respectiv s-a semnat Scrisoarea din Caral, care mentioneaza vechea cetate ca exemplu de planificare urbana durabila si de viata în armonie cu natura, scrisoare prezentata în cadrul adunarii pentru climat de la Paris.

  „Ne întoarcem spre trecut pentru a vedea în ce mod se organizau civilizatiile acum cinci milenii, cum gandeau apropierea lor fata de natura si îsi însuseau viziunea cosmica asupra acesteia” – a mentionat arhitectul peruan Jose Arispe, consilier UIA. El s-a aratat uimit de realizarile tehnice precum conductele utilizate la Caral pentru a furniza aerul necesar întretinerii focurilor utilizate în cadrul ceremoniilor religioase, pentru a le mentine aprinse. Sistemul face trimitere la ceea ce fizicienii numesc astazi efectul Venturi, reducerea presiunii atunci cand un fluid circula printr-un spatiu restrans. „Redescoperim lucrarile arhitectilor si inginerilor din epoca, pe cand acestia nu aveau instrumente relativ simple cum sunt nivela si firul cu plumb. Este vorba despre inginerie de grad superior.” – a apreciat Arispe.

Un miracol învins de natura

 Constructiile din orasul situat într-o zona de activitate seismica dispun si de fundatii flexibile, numite „shicras”, care seamana cu niste cosuri mari umplute cu pietre, o tehnica ce servea la minimizarea daunelor suferite în timpul cutremurelor. Pe de alta parte, aparent, localnicii din Caral nu aveau arme, nici ziduri de aparare. „Era o cultura pasnica, care poate servi drept exemplu pentru generatiile viitoare – spune Arispe. De asemenea, si-au construit cetatea pe un pamant arid pentru a pastra terenul fertil în folosul agriculturii. Aceasta societate era foarte interesata de dezvoltarea în armonie cu natura. Ei nu au ocupat niciodata valea si nu au patruns în teritoriile productive, Campurile fertile erau zeitati pentru ei.”

 Caral este una dintre cele 18 asezari identificate în valea Supe, o regiune semiarida la circa 200 km nord de Lima, acoperind o suprafata de aproximativ 65 de hectare. Orasul antic este situat pe o terasa arida, cu vedere catre valea râului Supe. Unele vestigii sunt incredibil de bine pastrate. În centrul complexului de la Caral se afla sase mari piramide dispuse în jurul unei piete. Cea mai mare dintre piramide, ce are o pozitie dominanta în planul orasului, acopera o arie egala cu suprafata a patru terenuri de fotbal si are, astazi, o înaltime de aproape 20 de metri. Din vârful Marii Piramide de la Caral, impresionanta mai cu seama prin întinderea bazei sale, regii misteriosului popor disparut puteau supraveghea întregul oras. 

Lucrarile arheologice au indicat ca aici se organizau în mod regulat piete care atrageau comercianti din întreaga regiune.

Pescarii si fermierii puteau de pilda sa schimbe produsele lor pe fluiere confectionate din os de condor sau pe cochilii aduse din locuri îndepartate, ca Ecuadorul de azi, pentru a lucra din ele coliere.

Interesant este ca nici macar o dovada a participarii la lupte sau razboaie nu a fost gasita vreodata în Caral. La fata locului, cercetarile n-au scos la iveala structuri defensive, nici arme sau schelete care sa prezinte urme de violenta. Istoricii cred ca poporul ce a întemeiat orasul Caral si cultura Norte Chico a dezvoltat o civilizatie pasnica, în care oamenii îsi petreceau timpul liber studiind cerul si Natura, practicându-si religia si cântând la instrumentele lor muzicale. Constructiile antice de la Caral sunt considerate cea mai importanta descoperire din Lumea Noua, dupa vestigiile de la Machu Pichu.

Specialistii spun ca cetatea Caral ar putea fi si locul de nastere pentru Quechua, care a devenit limba Imperiului Inca si care persista pe alocuri pana în zilele noastre. „Este o civilizatie încarcata de splendoare si de prestigiu. E un adevarat mesaj pentru întreaga lume: putem trai în deplina armonie cu natura pentru a proteja planeta si a avea mai mult respect si relatii pacifiste cu celelalte culturi.” – declara specialistii care participa la sapaturile arheologice din Caral. Cetatea a fost însa afectata de o seceta îndelungata în jurul anilor 1800 î.Hr., obligandu-i pe locuitori sa abandoneze regiunea. Dupa plecarea lor, Caral a fost acoperita de nisipuri…

http://www.ancient-code.com

Bogdan

Per aspera ad astra