Descoperirile din misterioasa Pestera Blomblos ar putea rescrie istoria oficiala

Unele descoperiri interesante au fost facute în Pestera Blombos, un sit preistoric situat în Cape Agulhas, Africa de Sud, la aproximativ 300 de kilometri est de Cape Town. Este vorba despre o cavitate sculptata într-o stânca de calcar cu vedere la Oceanul Indian.

Conform cercetatorilor, noile descoperiri facute în pestera pun într-o noua lumina evolutia complexa a capacitatilor cognitive ale speciei noastre care a avut loc, aparent, cu mult timp înainte decât s-a teoretizat anterior.

Pestera Blombos ar fi fost frecventata de oameni din epoca de piatra timp de aproape 140.000 de ani, intermitent. Pestera a devenit celebra atunci când, în 1993, Dr. Christopher Henshilwood, de la Muzeul sud-african, a descoperit artefacte din piatra, cum ar fi vârfuri de lance simetrice, datând de acum aproximativ 20.000 de ani. Sapaturi ulterioare suplimentare au adus la lumina unele descoperiri care i-au uimit pe cercetatori.

În interiorul grotei, Henshilwood si echipa sa au descoperit cochilii utilizate ca recipiente pentru amestecarea unei baze de culoare ocru, datând cu aproximativ 100.000 de ani în urma! În cochilii s-au gasit o patina de pulbere de culoare rosu aprins, resturi uscate dintr-un amestec colorat realizat prin amestecarea de ocru rosu, os de foca pulverizat, carbune, fragmente de cuartit si un lichid, probabil apa.

Alaturi de cochilii, cercetatorii au descoperit mori, resturi de vatra si de oase de animale, folosite probabil pentru a colecta culoare din recipient.

Potrivit autorilor articolului aparut în Science, descoperirea ne obliga la revizuirea unor convingeri exprimate în teoria asupra evolutiei abilitatilor cognitive ale Homo Sapiens.

În primul rând, artefactele din Pestera Blombos arata ca omul era deja capabil de gândire, care îi va permite sa decoreze obiecte si propriul corp.

Daca aceasta interpretare oferita de studiu este corecta, trebuie sa recunoastem ca stramosii nostri, cu 100.000 de ani în urma, erau deja în posesia abilitatilor cognitive complexe, ca ale noastre.

„Aceasta descoperire reprezinta un reper important în evolutia capacitatilor cognitive umane”, explica Henshilwood. Conform teoriilor actuale, ar fi trebuit sa mai treaca înca 40.000 de ani pentru ca aceste capacitati sa fie evidente.

Dar minunea a fost ca oamenii preistorici din Blombos Cave detineau cunostinte rudimentare de chimie. „Se pare ca stiau ca oasele de foca sunt bogate în ulei si grasimi, componente esentiale pentru a obtine o substanta similara cu tempera”, continua Henshilwood. „De asemenea, ei stiau ca trebuie sa adauge carbon pentru a stabiliza amestecul.”

Ingredientele folosite au fost putine, dar toate au avut o functie precisa si necesita o manopera precisa. Aceste descoperiri arata ca omul era deja în posesia unor abilitati conceptuale avansate, gratie carora el a putut elabora combinatia de ingrediente, depozitarea si utilizarea artistica a amestecurilor: o adevarata planificare pe termen lung.

„Într-una din cochilii”, afirma Henshilwood, „a fost gasit un fragment de goethit, un mineral galbui adaugat, probabil, pentru a modifica culoarea finala”. Dupa cum explica în final acelasi cercetator, înainte de aceasta descoperire, cel mai vechi atelier de arta cunoscut dateaza de acum aproximativ 60.000 de ani.

Bogdan

Per aspera ad astra