Kap-Dwa, mumia gigantica din Patagonia, intre mit si realitate

Kap Dwa este una dintre cele mai ciudate mumii descoperite pe Terra. Aceasta demonstreaza înca o data ca în trecutul îndepartat pe Pamânt au existat fiinte uriase. Mumia aceasta este speciala deoarece avea doua capete. 

Povestea mumiei Kap Dwa a început în 1673, când un echipaj de marinari spanioli a reusit sa captureze o creatura gigantica cu doua capete. Fiinta ciudata a fost tinuta în captivitate pâna în ziua în care a încearcat sa fuga. Atunci, a fost ucisa cu cruzime.

Nu se stie ce s-a întâmplat cu corpul acestei fiinte pentru mai bine de 150 de ani, dar este interesant faptul ca la începutul secolului al XIX-lea apare la Weston Birnbeck Pier. Acolo sta pentru circa 45 de ani, pâna în momentul în care Lord Thomas Howard cumpara mumia sau ceea ce mai ramasese din ea.

Câtiva ani mai târziu, mumia Kap Dwa uimeste pe toata lumea pentru ca se afla în Baltimore, SUA, în proprietatea colectionarului Robert Gerber, unde se afla si în prezent.

Kap Dwa este un fals sau nu?

La prima vedere mumia Kap Dwa poate parea un fals grosolan. Nu s-a mai descoperit niciodata o asemenea fiinta pe Terra, cu o înaltime de peste 3.5 metri si cu doua capete.

Cu toate acestea, exista numeroase însemnari care dovedesc autenticitatea sa. În 1673, un echipaj de marinari spanioli captureaza în Patagonia o fiinta ciudata. Aceasta este extrem de violenta si cu greu marinarii reusesc s-o prinda. Capitanul, consemneaza în jurnalul de bord ca fiinta uriasa este tinuta în captivitate.

Nu se poate spune cu exactitate unde a fost dus acest gigant, dar se cunoaste faptul ca a încercat sa scape si atunci o sulita i-a strapuns pieptul si astfel si-a gasit moartea.

De-a lungul timpului, mumia a fost analizata de diversi specialisti. Prima data, în 1930, doi medici au confirmat ca este reala si nu este vorba despre niciun trucaj. Mai târziu, alti medici au confirmat acelasi lucru. Cu toate acestea exista numeroase voci care sustin ca Kap Dwa nu are cum sa existe.

Uriasii mâncatori de oameni, patagonezii si gigantii primordiali

Miturile despre uriasi au persistat pâna în lumea contemporana. Mai mult decât atât astazi se cauta explicatii stiintifice, iar o întreaga comunitate, mai mult pseudostiintifica sustine ca exista si dovezi privind existenta acestor oameni cu staturi impresionante. Mediul virtual este împânzit cu imagini ale unor schelete uriase descoperite.

Mitologia contemporana atesta descoperirea unor uriasi cu parul rosu în pesterile din Lovelock situate în desertul Nevada pe teritoriul Statelor Unite. Se spune ca aceste schelete au fost descoperite în 1911 si ca în special craniile ar fi fost pastrate o vreme în muzeul Humbolt din Winnemucca.

Despre acesti uriasi ”cu parul rosu” din Nevada vorbesc legendele amerindienilor din tribul Paiute care îi numeau Numa Ticutta. Batrânii tribului Paiute spuneau, dupa cum a cules legendele Ione Allen, ca acesti uriasi, aveau parul rosu si ca mâncau oameni. De altfel Numa Ticutta în graiul Paiute înseamna mâncatori de oameni.

Totodata se presupune ca în toata America au fost descoperite urme ale unor uriasi. Ramasitele lor nu se afla astazi însa la niciun muzeu si nu exista nicio documentare stiintifica oficiala despre aceste schelete sau cranii. Mai mult decât atât un raport al descoperirilor de la pesterile din Lovelock este publicat, dar nici urma de uriasi, doar de comunitati paleolitice si mai târziu neolitice.

O alta ”rasa” celebra de uriasi este considerata cea a patagonezilor, despre care se spune ca au fost vazuti de Magellan în calatoria sa în Patagonia. Unul dintre marinarii care l-au însotit a descris o întâlnire cu un urias din Patagonia, care dansa pe o insula. ”Era atât de înalt încât abia îi ajungeam pâna la mijloc”, scria uluit Antonio Pigafetta, geograful din cadrul expeditiei lui Magellan.

Aceeasi patagonezi vor fi mentionati si în jurnalul de calatorie al celebrului calator si corsar britanic Francisc Drake, dar si de James Cook, care ar fi încercat sa prinda un urias, sau de John Byron. Totodata în lumea virtuala au aparut sute de informatii referitoare la asa zise schelete de uriasi descoperite în SUA, Muntii Caucaz, Muntii Altai, Desertul Sahara sau chiar la Rosia Montana.

https://www.ancient-code.com

Bogdan

Per aspera ad astra