Arborele genealogic al europenilor moderni

Europenii moderni ar putea avea un arbore genealogic mai complicat decât se credea pâna acum, noi analize ADN sugerând ca descind din trei grupuri principale de populatii stravechi, la care s-ar adauga un al patrulea.

Comparând noua genomuri antice cu cele moderne, cercetatorii au demonstrat contributia unui nou grup la mixul genetic al celor mai multi europeni actuali, fata de cele trei populatii antice deja cunoscute.

Cercetarile arheologice si genetice realizate în ultimii 10 ani au relevat ca majoritatea europenilor moderni sunt rezultatul amestecului dintre doua populatii antice. Primi Homo sapiens par sa fi ajuns în Europa în urma cu cca. 45000 ani si erau vânatori-culegatori. În urma cu aproximativ 7000 de ani, o noua populatie a sosit în Europa din Orientul Apropiat. Acestia erau primii agricultori si se deosebeau semnificativ de vânatorii-culegatori deja existenti, fiind mai apropiati genetic de populatiile actuale din Orientul Apropiat.

Totusi, ADN-ul agricultorilor si vânator-culegatorilor nu explica în totalitate genomul europenilor moderni, cercetatorii banuind existenta a cel putin unei alte ramuri principale în acest amestec de populatii. Pentru a clarifica misterul, o echipa internationala de oameni de stiinta a analizat genomul unui „agricultor” de acum 7000 de ani, descoperit în Germania, si de la opt vânatori-culegatori de acum aproximativ 8000 de ani, descoperiti în Luxemburg si Suedia. Datele au fost comparate cu cele ale altor grupuri antice, precum si cu cele de la 2345 persoane din 203 populatii moderne.

Conform cercetatorilor, europenii moderni sunt rezultatul amestecului dintre grupurile de vânatori-culegatori vestici cu primii agricultori veniti din Orientul Apropiat si o populatie antica din Eurasia de nord. Acest ultim grup este înrudit cu populatiile native din America de Nord si pare sa fi ajuns în Europa dupa venirea agricultorilor, cel mai probabil începând de acum 5000 de ani. Genomul eurasiaticilor nordici a fost obtinut din analiza a doua schelete descoperite în Siberia, de acum 24000 de ani, respectiv de acum 17000 de ani.

Iosif Lazaridis, coordonatorul studiului, sustine ca aproape toti europenii moderni descind din aceste trei grupuri, dar difera proportia mostenirii genetice. Europenii nordici au mai multe gene de vânatori-culegatori, în timp ce europenii sudici se apropie mai mult de grupul de primi agricultori. Mostenirea eurasiatica este cea mai redusa, reprezentând maxim 20% din genomul europeanului modern.

Conform unui nou studiu paleogenetic, o populatie de vânatori-culegatori izolata în Caucaz în Epoca de Gheata a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya si, ulterior, la mostenirea genetica a europenilor si asiaticilor moderni. Am vazut ca cercetarile relevasera trei populatii stravechi la originea europenilor actuali, dar vânatori-culegatorii caucazieni par sa fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazeaza însa pe doar doua genomuri antice din Caucaz, dar autorii sustin ca vor continua analizarea fosilelor umane din regiune pentru a obtine mai multe date.

De asemenea, studiile publicate anul trecut despre originea europenilor moderni sustineau descendenta populatiilor actuale din vânatori-culegatori ajunsi în Europa în urma cu cca. 45000 ani, agricultori sositi din Orientul Apropiat în urma cu aproximativ 7000 ani si o populatie antica din Eurasia de nord care ar fi ajuns în Europa în urma cu cca. 5000 de ani. Aceasta ipoteza este sustinuta de cercetarile privind originea limbilor indo-europene si migratiile masive din Epoca Bronzului care au modelat Europa.

Totusi, sustin autorii noului studiu, originea acestei a treia populatii, care da nastere culturii Yamnaya si influenteaza decisiv formarea Europei moderne, nu era foarte clara. Acum, geneticienii au reusit sa recupereze ADN-ul din fosile umane descoperite în pesterile Kotias Klde (un molar datat între 9529 – 9895 î.Hr.) si Satsurblia (un os temporal, cca. 13 132 – 13380 î.Hr.) din Georgia, precum si din ramasitele unui tânar Cro-Magnon (aproximativ 13560 – 13770 î.Hr.) descoperit în pestera Grotte du Bichon din Elvetia.

Fosile umane descoperite în pesterile Kotias Klde

Rezultatele cercetarii sugereaza existenta unui grup de vânatori-culegatori din primul val de migratii care a fost izolat în urma cu cca. 25000 ani în zona Caucazului de catre Ultimul Maxim Glacial. Astfel, relieful si Epoca de Gheata au împiedicat populatia de vânatori-culegatori din Caucaz sa mai interactioneze semnificativ cu alte grupuri timp de aproape 15000 de ani. Ulterior, odata cu încalzirea climei, acest grup a contribuit la formarea culturii Yamnaya. La rândul lor, pastorii din stepa Ponto-Caspica au migrat de-a lungul Europei si au raspândit limbile indo-europene si metalurgia.

Totodata, populatia anterior izolata din Caucaz a migrat si catre Asia de Sud, contribuind la mostenirea genetica din India. David Lordkipanidze, director al Muzeului National Georgian si coautor al cercetarii, sustine ca acestea sunt primele analize genetice ale unor fosile umane din regiune, dar colectia muzeului ar putea oferi mult mai multe informatii importante în viitor. Studiul „Upper Palaeolithic genomes reveal deep roots of modern Eurasians” a fost publicat în revista Nature Communications si poate fi consultat gratuit.

Surse: Nature CommunicationsCambridge UniversityTrinity College Dublin Howard Hughes Medical InstituteHarvard Medical SchoolUniversität TübingenNature

Bogdan

Per aspera ad astra