Craniul Cioclovina1 a apartinut unuia dintre cei mai vechi europeni

Pestera Cioclovina

Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Pestera Cioclovina Uscata din Hunedoara, a fost confirmat de o noua cercetare ca apartinând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lânga datarea ce indica o vârsta de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par sa confirme ca acest craniu a apartinut unui Homo sapiens si este printre cele mai vechi specimene umane descoperite în Europa Centrala si de Sud-Est. Concluziile fac parte dintr-un nou studiu ce sustine ca la sfârsitul Epocii de Gheata a avut loc o schimbare majora în componenta populatiei europene.

Pestera Cioclovina Uscata este situata în comuna Bosorod din judetul Hunedoara, pe teritoriul Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina. Pestera se prezinta sub forma unei galerii carstice cu o lungime de cca. 2 km si a început sa fie cercetata din anii 1880. În perioada 1911 – 1921 au fost descoperite mai multe fosile de urs de pestera (Ursus spelaeus), dar adevarata surpriza a venit în anul 1941, odata cu descoperirea unui craniu uman.

Denumit Cioclovina 1, craniul partial a fost gasit din întâmplare în cursul exploatarilor de fosfat din pestera si nu este cunoscuta exact locatia în care a fost identificat. Lipsa unui context arheologic a facut dificila studierea craniului, o prima descriere amanuntita si datarea fiind publicate abia în 2007 sub coordonarea antropologului Andrei Soficaru (Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer”). Conform datarilor prin metoda radiocarbonului, craniul ar avea o vechime de 28510 ± 170 ani.

Cum craniul nu este complet si unele caracteristici morfologice pareau sa îl apropie de un neanderthalian, nu era clar daca Cioclovina 1 a fost un om modern (Homo sapiens), un om de Neanderthal (Homo neanderthalensis) sau un hibrid. În 2011, într-un studiu la care a participat si paleontologul Dan Grigorescu (Universitatea Bucuresti), Cioclovina 1 este considerat a fi un „om modern”, una dintre cele mai vechi fosile Homo sapiens din Europa datate cu un grad crescut de încredere.

Ulterior, o echipa coordonata de Cosimo Posth (Universitatea Tübingen, Germania) a obtinut probe si a analizat ADN-ul mitocondrial (ADNmt) provenit de la 35 vânatori-culegatori care au trait pe actualele teritorii ale Italiei, Germaniei, Belgiei, Frantei, Cehiei si României în urma cu 35000 – 7000 ani. Conform studiului, ADNmt-ul confirma apartenenta lui Cioclovina 1 la specia Homo sapiens si îl plaseaza printre cei mai primitivi din haplogroup-ul U. Cu alte cuvinte, Cioclovina 1 a fost un om modern ce a trait în urma cu aproximativ 28510 ani în zona muntilor Sureanu, la cca. 30 km de Sarmizegetusa.

Cercetarea a mai relevat ca trei indivizi, fosile recuperate de pe actualele teritorii ale Frantei si Belgiei, apartin haplogroup-ului M. Spre deosebire de U, care este înca întâlnit în Europa, haplogroup-ului M lipseste din mostenirea genetica a europenilor actuali, dar este foarte comun la populatiile moderne din Asia, Australia si cele indigene din America. Conform autorilor, o posibila explicatie ar fi aceea ca populatia initiala din Europa s-a raspândit în urma cu aproximativ 50000 ani. In urma cu cca. 25000 ani a început Ultimul Maxim Glaciar (apogeul Epocii de Gheata) care i-a fortat spre sud, iar în urma cu aproximativ 14500 ani, spre sfârsitul glaciatiunii, a avut loc o schimbare majora a componentei populatiei de pe teritoriul Europei. Ipoteza are nevoie însa de mai multe cercetari care sa o sustina, autorii dorind sa continue analizarea întregului ADN din probele obtinute si sa caute specimene noi cu o vechime similara.

 

Sursascinews.ro

Bogdan

Per aspera ad astra