Legile mecanicii clasice ale lui Newton

Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor stiintifice care vor revolutiona stiinta, în domeniul opticii, matematicii si în special al mecanicii.

În 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, în care a descris legea atractiei universale si, prin studierea legilor miscarii corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice.

Newton a fost primul care a demonstrat ca legile naturii guverneaza atât miscarea globului terestru, cât si a altor corpuri ceresti, intuind ca orbitele pot fi nu numai eliptice, dar si hiperbolice sau parabolice. Tot el a aratat ca lumina alba este o lumina compusa din radiatii monocromatice de diferite culori.

Newton este autorul celor 3 legi care stau la baza mecanicii clasice.

Principiul I al mecanicii (Inertia)

Orice corp tinde sa îsi mentina starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma atât timp cât asupra sa nu actioneaza alte forte sau suma fortelor care actioneaza asupra sa este nula.

Principiul al II-lea al mecanicii (fundamental sau al fortei)

Forta care actioneaza asupra unui corp este egala cu produsul dintre masa corpului si acceleratia imprimata, iar vectorul forta are aceeasi orientare cu vectorul acceleratie.

Aici are loc si introducerea notiunii de impuls.

{tex}p = m v{/tex}

{tex}F = m a{/tex}

Principiul al III-lea al mecanicii (actiunii-reactiunii)

Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta (numita forta de actiune), cel de-al doilea corp actioneaza si el asupra primului cu o forta (numita forta de reactiune) de aceeasi marime si de aceeasi directie, dar de sens contrar.

Legea atractiei universale

Doua corpuri punctiforme de masa m1 si m2 se atrag reciproc printr-o forta direct proportionala cu produsul maselor corpurilor si invers proportionala cu patratul distantei dintre ele, orientata pe directia dreptei ce uneste centrele de greutate ale celor doua corpuri. (Corpurile sunt considerate punctiforme fata de distanta dintre ele).

{tex}F= K \frac{m_1 m_2}{r^2 }{/tex}

scientia.ro

Bogdan

Per aspera ad astra