Stramosii Omului de Neanderthal
Fosilele umane descoperite in pestera Sima de los Huesos din Spania complica teoria evolutiei omului
Conform unui noi cercetari, fosilele umane descoperite în pestera Sima de los Huesos din Spania apartin unor stramosi ai Omului de Neanderthal. Desi banuita de mai mult timp, concluzia se bazeaza acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetatorii sustin ca homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înruditi si cu Denisovanii. Descoperirea schimba din nou ipotezele privind evolutia omului, împingând si mai departe în timp separarea dintre stramosii Homo sapiens si ceilalti hominini.
Sima de los Huesos („Groapa cu Oase”) este situata în muntii Sierra de Atapuerca din nordul Spaniei, în pestera Cueva Mayor. Pâna acum, în depozitul fosil au fost descoperite peste 6700 fragmente osoase ce par a proveni de la 28 de indivizi care au trait în urma cu aproximativ 430000 ani, inclusiv dovezile primei crime. Înca de la descoperire, fosilele i-au pus în încurcatura pe paleoantropologi. Initial s-a presupus ca ar apartine Homo heidelbergensis, dar trasaturile fizionomice erau similare cu Homo neanderthalensis. În 2013, ADN-ul mitocondrial extras dintr-un femur sugera ca ar fi mai apropiati de Denisovani sau ”Oamenii de Denisova”.
Noul studiul, coordonat de Matthias Meyer (Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology), a reusit sa obtina si analizeze ADN din cinci fragmente osoase de la doi indivizi descoperiti în Sima de los Huesos. Spre deosebire de cercetarea anterioara, acum a fost studiat ADN-ul nuclear, ce contine mai multe informatii decât ADN-ul mitocondrial. Conform studiului publicat în revista Nature, homininii erau mai apropiati de Omul de Neanderthal, decât de Omul de Denisova.
Cercetarea anterioara nu este infirmata, noile date confirmând analiza ADN mitocondrial efectuata în urma cu doi ani. Însa, cercetatorii propun acum o noua ipoteza în privinta evolutiei speciilor primitive de oameni. Analiza sugereaza ca diferentierea Omului de Neanderthal de cel de Denisova s-a petrecut înainte de 430000 ani, iar evolutia speciei Homo neanderthalensis ar fi fost influentata ulterior, posibil de o populatie care a venit din Africa. De asemenea, noile date sugereaza ca despartirea liniei evolutive, care a condus la aparitia Homo sapiens, de stramosii Omului de Neanderthal s-a produs undeva între 765000 si 550000 ani în urma.
Noi descoperiri si tehnici de cercetare schimba în mod constant întelegerea evolutiei speciei umane, chiar si cele mai controversate studii, cum ar fi cele despre oamenii din Pestera Fuyan sau Homo naledi, contribuind la completarea unui puzzle cu destule piese lipsa. Pentru moment, autorii cercetarii considera ca Homo antecessor, o specie care a trait în urma cu cca. 900000 ani, ar putea fi stramosul comun al omului modern (Homo sapiens), Omului de Neanderthal si Omului de Denisova. Pentru confirmarea ipotezei sunt necesare mai multe analize ADN si cercetari arheologice ale ramasitelor umane din urma cu 700000 – 900000 ani. Studiul „Nuclear DNA sequences from the Middle Pleistocene Sima de los Huesos hominins” a fost publicat în revista Nature din 14 martie 2016.
