Un ADN de 40000 de ani schimba teoriile evolutiei

ADN-ul extras dintr-un femur cu o vechime aproximativa de 40000 ani reprezinta cel mai vechi material genetic al unui hominin. Conform datelor de pâna acum, grupul homininilor include omul modern, speciile disparute din genul Homo si stramosii lor directi, dar noile descoperiri complica si mai mult arborele genealogic uman.

Desi descoperite începând din 1990, cele peste 6000 de fosile din pestera Sima de los Huesos („groapa cu oase”), în nodrul Spaniei, nu au putut fi identificate cu exactitate pentru a se stabili carui stramos uman apartin. Initial s-a crezut ca apartin speciei Homo heidelbergensis („omul din Heidelberg”), dar studiul particularitatilor anatomice sugereaza ca ar apartine unor neanderthalienii.

Progresul recent al metodelor de recuperare a ADN-ului din fragmente fosilizate a permis cercetatorilor Institutului Max Planck pentru Antropologie Evolutionista sa analizeze fragmentul osos si sa izoleze ADN-ul mitocondrial (ADNmt). Desi nu contine toate genele care se regasesc în ADN, avantajul studierii ADNmt este ca se pastreaza aproape neschimbat de la o generatie la alta si faciliteaza stabilirea apartenentei la o specie.

Comparând datele obtinute cu cele anterioare ale unor neanderthalienii, cercetatorii au ajuns la concluzia ca scheletele din pestera spaniola sunt înrudite cu „Omul de Denisova”. Pâna acum, se considera ca „Omul din Denisova”, descoperit în 2008 în pestera Denisova din Siberia, a trait în Asia, iar „Omul de Neanderthal” a populat Europa.

Antropologii stiau ca omul actual, cel de Neanderthal si Denisovan au un stramos comun, dar nu este înca clar cum au evoluat, cum s-au diferentiat sau daca au avut loc încrucisari.

Pentru a explica de ce fosilele au aspectul neanderthalian si ADNmt apropiat de denisovani, oamenii de stiinta au emis mai multe ipoteze. Una dintre acestea ar fi ca fragmentul osos apartine unui stramos comun. O alta posibilitatea ar fi existenta unui alt grup diferit de hominini.

Cercetatorii spera ca vor putea extrage si analiza întreg ADN-ul pentru a clarifica, macar în parte, complicatul arbore genealogic uman.

Sursa:  National Geografic

Bogdan

Per aspera ad astra

2 comentarii la „Un ADN de 40000 de ani schimba teoriile evolutiei

  • martie 22, 2018 la 2:00 PM
    Permalink

    Buna,
    citesc acest articol si observ ori o adaugare a unui ZERO, ori o lipsä !! Este femurul de 40 de mii de ani vechime, sau de 400 de mii de ani vechime !!!!?????? UNDE E GRESEALA??? multumesc, Elia

    • martie 22, 2018 la 2:44 PM
      Permalink

      Femurul are 40.000 de ani vechime (cel putin asa a reiesit prin datarea cu metoda C14). Scuze pentru greseala. Este vina noastra.

Comentariile sunt închise.