Omul din Ust-Ishim cel mai vechi genom Homo Sapiens

Femurul descoperit în apropierea localitatii Ust-Ishim din Siberia a fost folosit pentru a reconstitui cel mai vechi genom al omului modern de pâna acum. Având o vechime de aproximativ 45000 ani, omul din Ust-Ishim ofera noi detalii cu privire la istoria Homo Sapiens în afara Africii si ajuta la stabilirea perioadei în care s-a încrucisat cu Omul de Neanderthal.

În 2008, pe malul râului Irtysh din apropierea localitatii Ust-Ishim, vestul Siberiei, colectionarul local Nikolai V. Peristova a descoperit un os fosil. În 2010, cercetatorul Aleksei Bondarev a confirmat ca este un femur uman aproape complet, morfologia sa sugerând ca apartine unui om modern timpuriu.

Femurul Ust-Ishim
Femurul Ust-Ishim

Dupa înca doi ani, cercetatorii coordonati de Svante Pääbo (Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology) au prelevat noua probe de material osos în încercarea de a reconstitui secventele de genom înca nealterate. Spre surprinderea lor, femurul continea mai multe fragmente genetice care au fost comparate cu cele obtinute de la oameni actuali din peste 50 de populatii.

Cercetatorii sustin ca femurul din Ust-Ishim apartinea unui barbat mult mai apropiat de oamenii actuali din afara Africii. Genomul sau este similar cu cel al oamenilor din Asia de Est si al europenilor din Epoca de piatra, ceea ce ar indica apartenenta la primele populatii care au parasit Africa în timpul expansiunii majore catre Orientul Mijlociu.

La fel ca toti oamenii de astazi din afara continentului african, Omul din Ust-Ishim avea secvente de Neanderthal în genom. Astfel, aproape 2% din ADN-ul sau provenea de la Homo neanderthalensis, procent similar cu cel întâlnit la europenii actuali. Dar secventele erau mult mai lungi decât cele întâlnite în prezent, sugerând ca încrucisarea dintre stramosii sai si neanderthalieni avusese loc cu 7000 – 13000 ani înainte.

Conform autorilor studiului, Omul din Ust-Ishim ar putea apartine uneia dintre primele populatii care au migrat în Europa si Asia Centrala, împerechindu-se cu Omul de Neanderthal în urma cu aproximativ 50000 – 60000 ani. Estimarile anterioare, bazate pe analiza genomului populatiilor moderne, plasau încrucisarea H. sapiens cu H. neanderthalensis între 37000 si 86000 ani în urma.

Totusi, urmasii Omului din Ust-Ishim nu au supravietuit, neavând descendenti directi în populatiile actuale. Acest fapt ar sustine ideea unui al treilea grup care a contribuit la genomul europenilor moderni. Studiul „Genome sequence of a 45,000-year-old modern human from western Siberia” a fost publicat în revista Nature din 23 octombrie 2014.

Surse:  Nature

Bogdan

Per aspera ad astra