Bascii au fost primii agricultori ai Peninsulei Iberice

Bascii si limba basca i-au fascinat pe antropologi si lingvisti, originea lor ramânând enigmatica. O noua cercetare, bazata pe analize ADN, sustine ca cei mai apropiati stramosi ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberica, nu populatiile de vânatori-culegatori care existau deja în acest spatiu. Desi cele doua grupuri s-au încrucisat initial, bascii au ramas ulterior izolati timp de milenii.

Trecând peste disputele legate de Tara Bascilor si delimitarile politico-administrative, bascii sunt un grup etnic întâlnit în regiunile preponderent muntoase din vestul muntilor Pirinei si estul Cordilierei Cantabrice. Spre deosebire de alte limbi si dialecte vorbite în Europa, limba basca nu face parte din limbile indo-europene. Mai multe teorii au fost propuse pentru explicarea originii bascilor si limbii lor, dar niciuna nu a convins comunitatea stiintifica.

Odata cu progresul genomicii, primele analize ADN comparative au confirmat diferentele dintre basci si restul europenilor, cercetatorii punând unicitatea lor pe seama unei mosteniri genetice ce precede patrunderea primilor agricultori în Peninsula Iberica, în urma cu aproximativ 7000 de ani. Cu alte cuvinte, bascii si limba lor ar fi fost urmasii vânatori-culegatorilor nativi, rezistând inclusiv migratiiloe masive din Epoca Bronzului.

Acum, o echipa internationala de cercetatori a analizat ramasitele umane provenite de la opt indivizi descoperiti în pestera El Portalón din binecunoscutul sit antropologic Atapuerca, situat în nordul Spaniei. Pestera pare sa fi fost ocupata continuu începând din urma cu aproximativ 30000 ani pâna acum 1000 de ani, dar ramasitele celor patru femei si patru barbati au fost datate ca având o vechime cuprinsa între 5500 si 3500 de ani.

Conform autorilor cercetarii, ADN-ul celor opt indivizi din pestera El Portalón este mai similar cu cel al bascilor moderni decât cu orice alta populatie din Spania. De asemenea, acesti indivizi sunt urmasii unui prim val de agricultori care a venit prin sudul Europei si s-a amestecat cu populatiile locale de vânatori-culegatori. Prin urmare, cercetatorii sugereaza ca bascii sunt urmasii unor agricultori timpurii care au ajuns în Peninsula Iberica, dupa primul contact cu populatiile locale ramânând relativ izolati în ultimii 5000 de ani.

În privinta limbii basce, autorii sugereaza ca ar putea descinde dintr-un dialect vorbit de primii agricultori, înainte de raspândirea limbilor indo-europene. Totusi, cercetatorii mentioneaza ca nu ar trebui exclusa definitiv posibilitatea ca limba basca sa îsi gaseasca originile în limba vânatorilor-culegatorilor iberici. Cel mai probabil, ca si mostenirea genetica, limba basca este un amestec între limba populatiilor native si limba grupurilor migratoare de agricultori.

 

Surse: The American Journal of Human Genetics,

Bogdan

Per aspera ad astra