Descoperirea de la Vadu Rau redeschide controversa asupra celei mai vechi scrieri din lume

Cele 120 de piese de piatra pe care apar simboluri ciudate gasite în urma cu zece ani în albia râului Bistrita au redeschis controversa asupra unei scrieri mai vechi cu cel putin un mileniu decât cea cuneiforma. Disputa istoricilor pe aceasta tema a pornit dupa descoperirea tablitelor de la Tartaria.

În urma cu zece ani, profesorul de istorie Dumitru Ionita a redeschis în lumea stiintifica o disputa înca netransata asupra celei mai vechi scrieri din lume, printr-o descoperire arheologica facuta în judetul Neamt.

În iarna anului 2004-2005, el a gasit în albia râului Bistrita, în punctul Vadu Rau, din comuna Farcasa, circa 300 de pietre, din care 120 erau acoperite cu un strat de lut ars, pe care erau însemnate mai multe simboluri stranii.   

Profesorul Ionita sustinea ca piesele sunt similare cu cele trei tablite de la Tartaria (judetul Alba), descoperite în 1961 de cercetatorul clujean Nicolae Vlassa, piese care certifica existenta unui centru de scriere protoliterara pe teritoriul României.  

„Pe tablite sunt incizate o serie de semne figurale abstracte. Asemanarea cu cele descoperite la Tartaria tocmai aici se produce. Asta m-a facut sa leg descoperirea de la Vadu Rau celei din Alba si de aici ideea unui alt centru cultural, ce comporta un stadiu precursor al scrierii sumeriene datata pe la 3300 înainte de Hristos“, sustinea Dumitru Ionita în Monitorul de Neamt.

Dat fiind numarul mare al artefactelor gasite, profesorul de istorie aprecia ca în zona a existat un atelier neolitic în care au fost confectionate aceste pietre acoperite cu lut ars. Ulterior, astfel de piese ar fi fost raspândite pâna în vestul României, explicând astfel si descoperiea facuta în urma cu peste cinci decenii la Tartaria.   

„La Tartaria s-au descoperit trei tablite, pe când la Vadu Rau trei sute, din care 120 comportând semne grafice“, mai spunea Dumitru Ionita.

Cea mai veche scriere în Sumer sau în Balcani?  

În anul 1961, Nicoale Vlassa a gasit la Tartaria, o localitate dintre Alba Iulia si Orastie, un complex de cult si schelete umane sfarâmate, iar într-o groapa au fost descoperite 26 de figurine de teracota, trei figurine de alabastru si trei placute de lut ars.   

Doua dintre placute au o scriere pictografica, iar sustinatorii cercetatorului clujean au lansat teoria ca aceste tablite sunt realizate între anii 5500 – 5000 î.Hr, adica mai vechi cu mai bine de o mie de ani decât cele descoperite la Djemer-Nasr, Kis si Uruk din Sumer, datate 3300 î.Hr. De altfel, scrierile egipteana, Harappa si cea sumeriana, candidate la cea mai veche scriere din lume, dateaza toate din jurul datei de 3200-3500 î.Hr.

Controversele în jurul descoperirilor facute de Nicolae Vlassa apar asadar în discutiile despre cea mai veche scriere a omenirii.

Pornind de la Tartaria, doctorul Napoleon Savescu, cunoscut pentru emiterea unor teorii controversate asupra istoriei dacilor si etnogenezei românilor sustine ca spiritualitatea pelasgica (dacica, mai târziu) se afla la originea civilizatiei europene. Medicul a ridicat chiar un monument la Tartaria pentru a marca vechimea scrierii.

Paul Lazar Tonciulescu sustine ca „scrierea, sub forma pictogramelor, a aparut în sud-estul Europei si nu în Mesopotamia, cum se credea pâna acum… Daca în toate cele trei cazuri (tablitele de la Tartaria si cele de la Karanovo si Gracialnita – Bulgaria) este vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinzatoare: avem de a face cu cea mai veche scriere din lume” („De la Tara Luanei la Ieud“ , Editura Miracol)  

Ce spun specialistii  

Constantin Preoteasa

Cercetatorii istorici au mai multe argumente de a nega variantele vehiculate în urma descoperirilor de la Tartaria, sau de la Vadu Rau, decât pot dovedi sustinatorii teoriei unei scrieri mai vechi care ar fi fost utilizata în spatiul est-european.  

„Din start trebuie spus ca scrisul marcheaza începuturile istoriei. În preistorie nu exista scris, ci doar semne/simboluri pe artefacte din piatra arsa. Toate aceste artefacte sunt creatii antropice, create de om, dar nu se poate vorbi de o scriere”, sustine Constantin Preoteasa, cercetator la Centrul International de Cercetare a Culturii Cucureni din Piatra Neamt.

Specialistii mai spun ca daca un artefact este scos din contextual lui istoric si arheologic, nu poate fi interpretat corect, astfel încât ipotezele cu privire la importanta lor sunt viciate.  

„Astfel de artefacte sunt decontextualizate: nu stim în ce perioada au fost create piesele respective, caror comunitati le apartin, carei perioade si nici la ce foloseau”, mai spune Constantin Preoteasa. 

Despre Cultura Cucuteni se stie ca îi corespunde perioada 5000-3500 î.Hr., însa civilizatia din acea perioada nu folosea pentru comunicare un tip de scriere.   

„Cucuteni este cea mai importanta civilizatie preistorica europeana. Ei comunicau prin gesturi, exista un anumit limbaj, dar nu o scriere. Mai trebuie spus ca si între civilizatii sunt decalaje”, a mai precizat Preoteasa.

sursa: adev.ro

Bogdan

Per aspera ad astra