Misterul lespezilor de pe fundul lacului Bicaz

O descoperire facuta în urma cu sase ani pe fundul lacului Izvorul Muntelui nu a fost explicata stiintific nici pâna în prezent.

Peste pietrele cu semne ciudate aflate la peste 30 de metri adâncime s-a asternut dezinteresul si nu au vazut lumina zilei pentru a fi cercetate de specialisti.

Descoperirea care a stârnit un interes deosebit din partea mass-media a avut loc în toamna anului 2012. Atunci, un echipaj de la Salvamont Neamt, condus de Raul Papalicef, seful serviciului judetean, a gasit într-un mod accidental mai multe lespezi de mari dimensiuni, pe fundul lacului Bicaz, marcate cu niste semne ciudate.    

„În timpul unui antrenament pe care l-am efectuat cu echipa noastra de scafandri, un instrument de cautare s-a desprins si a trebuit sa coborâm la o adâncime de 22-30 de metri, pe fundul lacului Bicaz ca sa-l recuperam. În timpul acestei scufundari, atentia mi-a fost atrasa de niste inscriptii pe lespezi de piatra concentrate pe un perimetru de 200-300 de metri”, povestea experienta traita Raul Papalicef.   

Acesta a precizat atunci ca la câteva zile distanta a revenit în zona si, dupa ce a filmat si a fotografiat pietrele din adâncul lacului, a banuit ca ar fi putut fi vorba de vestigiile unui cimitir precrestin.      „Spre surprinderea noastra, mi-am dat seama ca probabil este un cimitir stravechi, precrestin. Am fotografiat inscriptiile, deoarece lespezile de piatra sunt foarte greu de adus la suprafata. Comparând acele simboluri cu cele din literatura de specialitate, mi-am dat seama ca cel putin doua provin din scrierea pelasga, considerata printre primele scrieri din lume, datând de peste 10.000 de ani înaintea erei noastre”, sustinea Papalicef.  

Scafandri au facut descoperirea în septembrie 2012. Seful Salvamont Neamt facea legatura si cu descoperirea de la Vadu Rau, comuna Farcasa, unde, în urma cu circa zece ani, o viitura a râului Bistrita a scos la iveala mai multe tablite ce prezentau de asemenea inscriptii ciudate.       

„Nu a interesat pe nimeni aceasta descoperire”  

De la acea experienta au trecut mai bine de sase ani si nicio autoritate nu s-a interesat de lespezile din adâncul lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Raul Papalicef spune ca nu a mai efectuat scufundari de atunci, dar daca ar trebui sa o faca ar sti exact zona unde sunt situate pietrele misterioase.    

„M-am gândit ca o sa fie o avalansa de cercetatori care sa vina sa caute ce e cu aceste semne de pe pietre. Nimeni nu m-a întrebat, pe nimeni nu a interesat ce-i cu aceasta descoperire. Zona o stiu, e undeva pe malul dinspre Ceahlau, sub ape fiind acolo fostul sat Hîrsigi, care a disparut în anii ’50 prin stramutarea populatiei înainte de formarea lacului de acumulare. Eu am facut doar poze atunci si filmare, pentru ca e greu sa scoti pietrele de la 30-40 de metri din apa. În plus, cred ca e nevoie si de o autorizatie, dar daca vreo autoritate a statului ne cerea sprijinul, atunci gaseam solutii sa le aducem la suprafata”, mai spune Raul Papalicef.    

În lipsa unei confirmari stiintifice, seful Salvamont Neamt îsi mentine ipoteza ca în acel loc sunt vestigiile unui cimitir stravechi, din perioada precrestina.  

„Acolo a fost satul Hîrsigi, care avea unul sau doua cimitire si biserici, poate construite pe altare geto-dacice. Pentru a construi barajul, regimul comunist i-a stramutat pe locuitori, iar oamenii si-au carat pe dealuri tot ce au considerat ca e important, ce nu, au lasat acolo. S-au facut excavari înainte de a se forma lacul de acumulare, apoi a venit apa Bistritei si poate ca asa au iesit aceste lespezi. E pacat ca nu se cerceteaza, altii, daca gaseau trei pietre de genul asta…”, mai spune Papalicef.     

Ignoranta si neîncredere   

Conducerea Complexului Muzeal Judetean Neamt, institutie care raspunde de institutiile muzeale si partea de cercetare arheologica din judet, sustine ca nu are cunostinta despre aceasta descoperire si, ca atare, nu poate exprima un punct de vedere în cunostinta de cauza.

 

„Nu exista nicio informare care sa fi ajuns la noi despre aceasta descoperire din lacu Bicaz. Am mai auzit însa ca s-au mai aruncat tot felul de povesti despre scrieri stravechi din spatiul danubiano-pontic, despre sabii miceniene gasite pe Valea Bistritei sau tablite cu tot felul de semne – o prostie ordinara dupa parerea mea. Mi-e greu sa cred ca sunt reale, trebuie vazut daca sunt inscriptii pe roca naturala sau pe beton, daca e vorba de un cimitir vechi, de când e cimitirul… Daca as primi niste materiale de genul acesta, mi-as face o parere, as consulta si alti specialisti, putem solicita si o autorizatie daca e cazul”, spune Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamt.

sursa: adev.ro

Bogdan

Per aspera ad astra