ADN-ul mumiei din Atacama

ADN-ul mumiei din Atacama se dovedeste a fi cel al unui copil care a suferit malformatii genetice

De vreo 15 ani, cei interesati de urmele lasate pe Pamant de „extraterestrii antici” se tot intreaba daca nu cumva o micuta mumie stranie, descoperita in desertul Atacama din Chile si numita din acest motiv „Ata”, reprezinta ramasitele unui vizitator nepamantean.

 Corpul a fost descoperit de Oscar Muñoz, cel tarziu in august 2003, in timp ce cauta dupa obiecte de valorificat in localitatea miniera abandonata La Noria, aflata la 56 de kilometri de Iquique si vestita odinioara pentru zacamintele de salpetru (azotat de sodiu). El a gasit, in apropiere de biserica oraselului, o fiinta micuta, infasurata intr-o panza alba legata cu o panglica violeta.

 Primul care a fotografiat scheletul a fost Alejandro Dávalos, un alt culegator de obiecte abandonate in zona si caruia Muñoz i-a aratat creatura. Dávalos a trimis fotografiile sale reprezentantilor organizatiei Aion, dedicata ufologiei. La cateva zile dupa descoperirea sa, Muñoz a revenit la Iquique si a vandut mumia pentru echivalentul a aproximativ 60 de dolari unui antreprenor caruia ii furniza de obicei obiectele gasite. Potrivit unor estimari, mumia putea fi revanduta chiar si cu 160 de mii de dolari. Noul proprietar al scheletului a perceput, un timp, circa 1.000 de dolari doar pentru dreptul de a fotografia creatura.

Ata, o creatura umanoida

 Ramasitele mumificate, care au fost poreclite Ata, apartin unei creaturi umanoide de aproximativ 15 de centimetri lungime. Oasele aveau totusi caracteristicile unui copil in varsta de sase-opt ani. In loc de cele 12 perechi de coaste, obisnuite la oameni, Ata avea doar 10 perechi, o caracteristica nemaisemnalata pana acum. Capul avea o forma conica alungita si era mult mai mare decat ar fi fost normal, proportional cu restul corpului. Poseda, de asemenea, pe ea, o umflatura neobisnuita. Dintii erau tari si ascutiti, trupul era solzos si intunecat, acoperit de tartru.

 Cazul a devenit cunoscut in mass-media in octombrie 2003. La scurt timp, canalul chilian de televiziune Chilevisión a facut o emisiune completa despre Ata, iar cativa ufologi si fani ai fenomenelor paranormale au sosit in zona. Printre primii au fost Rodrigo Fuenzalida, liderul Aion, care se indoia totusi ca aceasta creatura ar putea fi extraterestra. Biologul Walter Seinfeld, seful catedrei de Biologie Marina de la Universitatea Arturo Prat, dupa ce a vazut imaginile micutului umanoid a spus ca ar putea fi eventual o specie necunoscuta de maimuta, dar cel mai sigur era un avorton uman.

 Totusi, in ciuda dimensiunilor, testele aratau o maturitate aparenta a oaselor (ca densitate si forma), similare cu cele ale unui copil in varsta de sase-opt ani. Aceasta caracteristica a fost si cea care a atras, inainte de toate, atentia cercetatorilor. Unii experti au fost de parere ca nu ar fi fost un avorton ci probabil un mutant uman, care a ajuns sa traiasca pana la sase-opt ani, fiind capabil sa respire si sa manance. Alti experti sustineau in schimb ca ar fi un fat avortat, similar cu aceia pastrati prin muzee in formol, iar modificarile oaselor ar fi cauzate de procesul ulterior de mumificare.

 Desi initial ramasitele au fost considerate mai vechi, ulterior s-a constatat ca varsta lor nu e mai mare de cateva decenii, mumia avand, in consecinta, si un ADN inca de buna calitate, adecvat pentru analiza stiintifica.

 Intre timp, mumia a fost vanduta unui colectionar privat din Barcelona, Spania. Proprietarul a permis accesul cercetatorilor interesati. Intre timp, au continuat sa se inmulteasca speculatiile care afirmau ca mumia ar fi nepamanteana. Pe 22 aprilie 2013, la Hollywood a fost lansat chiar documentarul „Sirius” dedicat creaturii, sugerand ca ea ar putea fi o dovada a vietii si vizitelor extraterestre.

 In acelasi an, prin intermedierea ufologului Steven Greer, o echipa de oameni de stiinta de la Universitatea Stanford au extras o mostra de ADN din maduva osoasa, printr-o disectie efectuata la capatul celor doua coaste anterioare ale umanoidului. O prima concluzie a fost ca 96% din materialul genetic al fapturii coincidea cu ADN-ul uman.  Atunci, Garry Nolan, profesor de microbiologie si imunologie la Universitatea „Stanford School of Medicine” din California, expert in biologia celulelor stem, a declarat ca micuta creatura „este mai aproapiata de oameni decat de cimpanzei. Ea a trait pana la o varsta de 6 la 8 ani. Evident, a respirat, a mancat, a metabolizat si a crescut mult fata de dimensiunea pe care o putea avea cand s-a nascut”. Dar motivele pentru deformarile dramatice erau departe de a fi clare.

 La sfarsitul lunii martie 2018, Nolan si colegii sai de la Universitatea din California din San Francisco au publicat, in sfarsit, rezultatele mult asteptate privind structura genetica completa al lui Ata, care confirma ca scheletul mumificat reprezinta resturile unui nou-nascut uman, cu mutatii multiple in genele cheie. Ei au descoperit ca ADN-ul extras prezinta patru mutatii genetice, patru variante noi de nucleotide (single nucleotide variants – SNV) in genele despre care se stie ca provoaca boli osoase, cum ar fi scolioza sau dislocari de oase, ca si anomalii ale muschilor si scheletului, precum si alte doua mutatii SNV in genele implicate in producerea de colagen. Si ar mai putea fi si alte mutatii.

 S-a aflat asadar ca – mai curand decat un vizitator dintr-o alta lume – Ata era o fata care probabil s-a nascut moarta, cu mutatii devastatoare care i-au mutilat extraordinar de mult corpul. Mutatiile, laolalta, explica dimensiunea sa, coastele anormale si forma craniului, ca si varsta aparent avansata a oaselor. Dincolo de malformatiile scheletice, Ata putea avea si o afectiune numita hernie diafragmatica congenitala, un defect relativ comun, care pune sub semnul intrebarii supravietuirea. Analiza complementara a constatat ca ADN-ul lui Ata seamana, in celelalte privinte, cel mai mult cu cel al indigenilor din Chile. Detaliile acestor cercetari au fost publicate recent in revista Genome Research.

Un copil nascut mort

 Nolan a declarat in martie 2018 pentru BBC News: „A fost o maturizare proportionala a oaselor, facand corpul sa arate mai in varsta. Aceasta discrepanta a reprezentat o mare parte din cercetare. Deci, credem ca una sau mai multe gene mutante au fost responsabile pentru acest lucru”.

 Nolan crede ca Ata a fost nascuta moarta sau a murit imediat dupa nastere, probabil cu 40 de ani inainte ca ramasitele sale sa fie descoperite. „Ea a fost atat de rau malformata incat nu putea sa se hraneasca. In mod normal, un copil, in starea ei, ar fi ajuns intr-o unitate de terapie intensiva neonatala, dar in locul unde a fost gasit specimenul, in acea regiune chiliana, astfel de facilitati pur si simplu nu erau disponibile”, a spus profesorul.

  „Intamplarea a inceput ca o poveste despre extraterestri, care a capatat proportii internationale, fiind de fapt o poveste despre o tragedie umana. O femeie a avut un copil malformat, care a fost pastrat un timp intr-un anumit mod, ca in cele din urma sa fie vandut ca un artefact ciudat”.

 Analiza unui esantion genetic derutant, asa cum este cel al lui Ata, ne poate invata cum sa abordam situatii medicale actuale produse de mutatii multiple, a declarat Atul Butte, director al Institutului de Stiinte Computationale de Sanatate, de la Universitatea din California, San Francisco. Cazul atrage atentia si asupra faptului ca la pacienti cu sindroame neobisnuite, pot fi implicate mai multe gene defecte simultan. Nimic de genul asta nu mai fusese vazut inainte.

 Profesorul Nolan estima ca studiile privind mutatiile suferite de Ata in oasele sale au avut potentialul de a imbunatati intelegerea noastra privind baza tulburarilor genetice ale scheletului, ceea ce ar putea ajuta in viitor pacientii cu probleme osoase. Intelegerea procesului care a dus la malformatiile constatate ar putea sa ne permita sa dezvoltam in viitor terapii sau medicamente care dirijeaza dezvoltarea oaselor. Acestea ar putea ajuta recuperarea oamenilor, de pilda dupa accidente catastrofale de masina, sau in procesele de imbatranire osoasa precoce.

 Privitor la mumie, profesorul a adaugat: „Cred ca ar trebui sa fie returnat catre tara de origine si ingropat in conformitate cu obiceiurile locale”.

Revista Magazin

Bogdan

Per aspera ad astra